Unitatea cre¸stin˘a
231
îns˘arcinarea lui Moise, chiar înainte de moartea sa, ca s˘a nu fie uitat˘a
de cei ce aveau s˘a vin˘a dup˘a el: „Adu-¸ti aminte ce ¸ti-a f˘acut Amalec
pe drum, la ie¸sirea voastr˘a din Egipt; cum te-au întâlnit pe drum, ¸si
f˘ar˘a nici o team˘a de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi,
asupra tuturor celor ce se târau la coad˘a, când erai obosit ¸si sleit de
puteri. . . S˘a ¸stergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri; s˘a nu ui¸ti
lucrul acesta“.
Dac˘a astfel a pedepsit Dumnezeu cruzimea unei na¸tiuni p˘agâne,
cum va privi El pe cei care, m˘arturisind a fi poporul S˘au, fac r˘azboi
fra¸tilor lui care sunt lucr˘atori istovi¸ti ¸si obosi¸ti ai cauzei Sale? Satana
are mare putere asupra acelora care se supun controlului s˘au. Marii
preo¸ti ¸si b˘atrânii norodului — înv˘a¸t˘atorii religio¸si ai poporului —
au fost aceia care au incitat gloata uciga¸s˘a din sala de judecat˘a ¸si
pân˘a la Golgota. ¸Si ast˘azi, printre cei ce m˘arturisesc a fi urma¸si ai
Domnului Hristos, sunt inimi inspirate de acela¸si spirit care au cerut
crucificarea Mântuitorului nostru. Lucr˘atorii celui r˘au s˘a nu uite c˘a
deasupra tuturor faptelor exist˘a un martor, un Dumnezeu sfânt care
ur˘a¸ste p˘acatul. El va aduce la judecat˘a toate faptele lor, chiar ¸si cele
mai ascunse.
„Noi, care suntem tari, suntem datori s˘a r˘abd˘am sl˘abiciunile
[246]
celor slabi ¸si s˘a nu ne pl˘acem nou˘a în¸sine. Fiecare din noi s˘a plac˘a
aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. C˘aci ¸si Hristos
nu ¸Si-a pl˘acut Lui Însu¸si“. Dup˘a cum Domnul a avut mil˘a de noi ¸si
ne-a ajutat în sl˘abiciunile ¸si p˘ac˘ato¸senia noastr˘a, tot astfel ar trebui
s˘a avem mil˘a ¸si s˘a-i ajut˘am pe al¸tii. Mul¸ti sunt atât de deranja¸ti, de
încurca¸ti de îndoieli, împov˘ara¸ti de infirmit˘a¸ti, slabi în credin¸t˘a ¸si
neînstare s˘a priceap˘a pe cel nev˘azut; dar un prieten pe care îl pot
vedea, venind la ei în locul Domnului Hristos, poate fi ca o verig˘a
care s˘a lege credin¸ta tremur˘atoare de Dumnezeu. O, aceasta este o
lucrare binecuvântat˘a! Fie ca mândria ¸si egoismul s˘a nu ne împiedice
s˘a facem binele pe care îl putem face, dac˘a vom lucra în Numele lui
Hristos ¸si cu un spirit iubitor ¸si blând.
„Fra¸tilor, chiar dac˘a un om ar c˘adea deodat˘a în vreo gre¸seal˘a, voi
care sunte¸ti duhovnice¸sti, s˘a-l ridica¸ti cu duhul blânde¸tii. ¸Si ia seama
la tine însu¸ti, ca s˘a nu fii ispitit ¸si tu. Purta¸ti-v˘a sarcinile unii altora,
¸si ve¸ti împlini astfel legea lui Hristos“. Aici ni se pune din nou, în
mod clar, în fa¸t˘a datoria pe care o avem de împlinit. Cum pot cei
ce m˘arturisesc a fi urma¸si ai Domnului Hristos s˘a priveasc˘a atât de