Page 25 - M

Basic HTML Version

Cuvânt rostit la o adunare de tab˘ar˘a
21
toate binecuvânt˘arile de care avem nevoie. Trebuie s˘a ne str˘aduim,
s˘a agoniz˘am spre a intra pe poarta cea strâmt˘a.
Domnul Hristos spune: „Veni¸ti la Mine, to¸ti cei trudi¸ti ¸si îm-
pov˘ara¸ti ¸si Eu v˘a voi da odihn˘a. Lua¸ti jugul Meu asupra voastr˘a ¸si
înv˘a¸ta¸ti de la Mine, c˘aci Eu sunt blând ¸si smerit cu inima ¸si ve¸ti
g˘asi odihn˘a pentru sufletele voastre“. V˘a m˘arturisesc, scumpi fra¸ti,
pastori ¸si laici, c˘a n-a¸ti înv˘a¸tat înc˘a lec¸tia aceasta. Domnul Hristos a
îndurat ru¸sinea, agonia ¸si moartea pentru noi. „S˘a ave¸ti în voi gândul
acesta, care era ¸si în Hristos Isus“. El a suportat batjocura ¸si ocara
f˘ar˘a s˘a recurg˘a la represalii, f˘ar˘a un spirit de r˘azbunare. Isus a murit,
nu numai s˘a fac˘a isp˘a¸sire pentru noi, ci ca s˘a fie exemplul nostru. O,
minunat˘a condescenden¸t˘a! Iubire f˘ar˘a egal! Privind la Prin¸tul Vie¸tii
atârnând pe cruce, po¸ti s˘a mai fii egoist? Po¸ti s˘a-¸ti mai permi¸ti ura ¸si
r˘azbunarea?
Fie ca spiritul cel mândru s˘a se plece în umilin¸t˘a. Fie ca inima
de piatr˘a s˘a se sf˘arâme. Nu te mai comp˘atimi ¸si lamenta, nu mai
în˘al¸ta eul. Prive¸ste, prive¸ste la El, la Acela pe care p˘acatele noastre
L-au str˘apuns. Prive¸ste cum coboar˘a pas cu pas pe c˘ararea umilin¸tei
pentru a ne în˘al¸ta; El S-a umilit pân˘a la limita de unde nu Se mai
putea coborî, ¸si toate acestea pentru mântuirea noastr˘a, care eram
c˘azu¸ti în p˘acat. De ce s˘a fim atunci a¸sa de indiferen¸ti, a¸sa de reci,
a¸sa de formali¸sti, a¸sa de mândri, a¸sa de mul¸tumi¸ti de noi?
[18]
Cine dintre noi urmeaz˘a cu credincio¸sie Modelul? Cine dintre
noi a început ¸si a continuat lupta împotriva mândriei inimii? Cine
dintre noi, cu toat˘a seriozitatea, a ajuns s˘a se lupte cu egoismul, pân˘a
când acesta nu se mai g˘ase¸ste în inim˘a ¸si nu se mai d˘a pe fa¸t˘a în
via¸t˘a? S˘a dea Dumnezeu ca lec¸tiile ce ne sunt date în timp ce privim
la crucea Domnului Hristos, ¸si vedem împlinindu-se semnele care
ne aduc mai aproape de timpul judec˘a¸tii, s˘a impresioneze atât de
mult inimile noastre, încât s˘a ne fac˘a mai umili¸ti, mai dispu¸si la a ne
lep˘ada de noi în¸sine, mai buni unii cu al¸tii, mai pu¸tin preocupa¸ti de
eul nostru, mai pu¸tin critici ¸si mai dispu¸si a ne purta poverile unii
altora decât o facem ast˘azi.
Mi-a fost ar˘atat c˘a noi, ca popor, ne îndep˘art˘am de simplitatea
credin¸tei ¸si de puritatea Evangheliei. Mul¸ti sunt în mare primejdie.
Dac˘a nu-¸si schimb˘a umblarea, atunci vor fi t˘aia¸ti din Adev˘aratul
Butuc al Viei ca ramuri nefolositoare. Fra¸ti ¸si surori, mi-a fost ar˘atat
c˘a noi st˘am în pragul lumii ve¸snice. Avem nevoie acum s˘a câ¸stig˘am