368
M˘arturii pentru comunitate vol.5
st˘am, a¸sa cum suntem, la grani¸ta vie¸tii ve¸snice. A¸stept˘am glorioasa
revenire a Domnului nostru; noaptea aproape a trecut; vine ziua.
Când ne vom da seama de m˘are¸tia planului de mântuire, vom fi mult
[383]
mai curajo¸si, gata de sacrificiu de sine ¸si consacrare de cum suntem
acum.
Este o mare lucrare de f˘acut pentru noi, mai înainte ca succesul
s˘a încoroneze eforturile noastre. Trebuie s˘a aib˘a loc o reform˘a hot˘a-
rât˘a în c˘aminele ¸si comunit˘a¸tile noastre. P˘arin¸tii trebuie s˘a lucreze
pentru salvarea copiilor lor. Dumnezeu va conlucra cu eforturile
noastre atunci când din partea noastr˘a facem tot ceea ce I-a pl˘acut
s˘a pun˘a asupra noastr˘a ¸si ceea ce ne-a preg˘atit s˘a facem; dar datorit˘a
necredin¸tei, atitudinii lume¸sti ¸si a leneviei noastre, sufletele din um-
bra caselor noastre,cump˘arate cu pre¸t de sânge, mor în p˘acatele lor
¸si mor neavertizate. Este oare Satana totdeauna triumf˘ator? O, nu!
Lumina reflectat˘a de la crucea de pe Calvar arat˘a c˘a trebuie f˘acut˘a o
lucrare mai mare decât aceea pe care ochii no¸stri au v˘azut-o pân˘a
acum.
Îngerul al treilea, zburând prin mijlocul cerului, vestind poruncile
lui Dumnezeu ¸si m˘arturia lui Isus, reprezint˘a lucrarea noastr˘a. Solia
nu pierde nimic din puterea ei în zborul îngerului, pentru c˘a Ioan o
vede crescând în t˘arie, pân˘a când întregul p˘amânt este luminat de
slava ei. Drumul copiilor lui Dumnezeu care p˘azesc poruncile Lui
este înainte ¸si tot înainte. Solia adev˘arului pe care o ducem trebuie
s˘a mearg˘a la na¸tiuni, limbi ¸si popoare. În curând,ea va fi vestit˘a cu
voce tare ¸si p˘amântul va fi luminat de slava ei. Ne preg˘atim noi oare
pentru aceast˘a mare rev˘arsare a Duhului lui Dumnezeu?
Instrumente omene¸sti trebuie s˘a fie folosite în aceast˘a lucrare.
Zelul ¸si energia trebuie s˘a fie intensificate; talentele care ruginesc
din cauza inactivit˘a¸tii trebuie s˘a fie puse la lucru. Vocea care va
spune: „A¸stepta¸ti; nu îng˘adui¸ti s˘a purta¸ti poveri ce v-au fost impuse“
este vocea iscoadelor la¸se. Noi dorim acum Calebi care s˘a mearg˘a
înaintea c˘apeteniilor lui Israel ¸si, cu cuvinte curajoase, s˘a prezinte
un raport puternic în favoarea unei ac¸tiuni imediate. Când oamenii
egoi¸sti, iubitori de tihn˘a ¸si lovi¸ti de panic˘a, temându-se de uria¸sii cei
puternici ¸si de zidurile înalte, vocifereaz˘a în favoarea retragerii, fie
ca vocea Calebilor s˘a fie auzit˘a, chiar dac˘a cei la¸si stau cu pietre în
mâini, gata s˘a-i doboare pentru m˘arturia lor credincioas˘a.
Oare noi nu putem discerne semnele timpului? Nu
[384]