Page 288 - M

284 M˘arturii pentru comunitate vol.6
În transformarea caracterului, lep˘adarea pasiunilor rele, în
dezvoltarea pl˘acutelor daruri ale Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, noi
vedem împlinirea f˘ag˘aduin¸tei: „În locul spinului se va în˘al¸ta chipa-
rosul, în locul m˘ar˘acinilor va cre¸ste mirtul“. Vedem cum pustietatea
vie¸tii se „vesele¸ste ¸si înflore¸ste ca trandafirul“.
Domnului Hristos îi face pl˘acere s˘a ia un material de la care, dup˘a [309]
toate aparen¸tele, nu mai e nici o n˘adejde, oameni pe care Satana i-a
tic˘alo¸sit ¸si prin care el a lucrat, ¸si s˘a fac˘a din ei subiecte ale harului
S˘au. El Se bucur˘a s˘a-i elibereze de suferin¸te, ¸si de mânia ce va c˘adea
asupra celui neascult˘ator. El face din copiii S˘ai uneltele Sale pentru
realizarea acestei lucr˘ari, ¸si în succesele ei, chiar în via¸ta aceasta, ei
g˘asesc o pre¸tioas˘a r˘aspl˘atire.
Dar ce e aceasta în compara¸tie cu bucuria lor în marea zi a desco-
peririi finale? „Acum, vedem ca într-o oglind˘a, în chip întunecos; dar
atunci, vom vedea fa¸t˘a în fa¸t˘a. Acum, cunoa¸stem în parte; dar atunci,
vom cunoa¸ste deplin, a¸sa cum am fost ¸si eu cunoscut pe deplin“ (1
Corinteni 13, 12).
R˘aspl˘atirea lucr˘atorilor lui Hristos este aceea de a intra în bucuria
Lui. Bucuria aceea, pe care Hristos o a¸steapt˘a cu mult dor, este
prezentat˘a în cererea Lui adresat˘a Tat˘alui S˘au: „Vreau ca acolo unde
sunt Eu, s˘a fie împreun˘a cu Mine ¸si aceia pe care Mi i-ai dat Tu“
(Ioan 17, 24).
Îngerii a¸steptau s˘a spun˘a bun venit lui Isus, atunci când s-a în˘al¸tat
la cer dup˘a învierea Lui. Oastea cereasc˘a dorea mult s˘a-L salute
din nou pe iubitul lor Conduc˘ator, înapoiat la ei din închisoarea
mor¸tii. Cu ner˘abdare, s-au gr˘am˘adit în jurul Lui atunci când Acesta
a intrat pe por¸tile cerului. Dar El i-a dat înapoi. Inima Lui era cu
ceata singuratic˘a ¸si trist˘a a ucenicilor pe care îi l˘asase pe Muntele
M˘aslinilor. Ea este înc˘a cu copiii S˘ai lupt˘atori de pe p˘amânt, care
înc˘a mai au s˘a se lupte cu nimicitorul. „Tat˘a“, zice El, „vreau ca
acolo unde sunt Eu, s˘a fie împreun˘a cu mine ¸si aceia pe care Mi i-ai
dat Tu“.
Cei r˘ascump˘ara¸ti ai lui Hristos sunt giuvaerurile Lui, tezaurul Lui
scump ¸si deosebit. „Ei sunt pietrele cununii împ˘ar˘ate¸sti“, „bog˘a¸tia
slavei mo¸stenirii Lui în sfin¸ti“ (Zaharia 9, 16; Ef. 1,18). În ei „va
vedea rodul muncii sufletului Lui ¸si se va înviora“ (Isaia 53, 11).
¸Si nu se vor bucura oare ¸si lucr˘atorii Lui atunci când vor vedea [310]
roadele ostenelilor lor? Apostolul Pavel, scriind converti¸tilor din