282
M˘arturii pentru comunitate vol.7
demn îndeosebi pe b˘atrânii care urmeaz˘a ca în curând s˘a alc˘atuiasc˘a
[296]
un testament cu privire la mijloacele lor, s˘a-¸si aduc˘a aminte de aceia
care au servit credincios prin cuvânt ¸si înv˘a¸t˘atur˘a. Face¸ti în a¸sa fel
încât, dac˘a s˘an˘atatea ¸si via¸ta vor înceta, mijloacele voastre s˘a poat˘a
fi investite în lucrarea lui Dumnezeu. În felul acesta, ele vor fi puse
la schimb˘ator ¸si vor spori f˘ar˘a încetare.
Invit biserica în totalitatea ei ¸si pe membrii ei în mod individual,
s˘a-I înapoieze cu dobând˘a lui Dumnezeu capitalul care le-a fost
încredin¸tat. În felul acesta, ve¸ti avea o comoar˘a în cer. Inima s˘a v˘a
fie sincer˘a fa¸t˘a de Isus. Cu toate c˘a ar putea s˘a vi se par˘a c˘a sunte¸ti
cei mai neînsemna¸ti dintre to¸ti sfin¸tii, totu¸si sunte¸ti m˘adulare ale tru-
pului lui Hristos ¸si prin El sunte¸ti identifica¸ti cu toate instrumentele
Lui omene¸sti ¸si cu m˘aiestria ¸si puterea inteligentelor fiin¸te cere¸sti.
Nimeni dintre noi nu tr˘aie¸ste pentru sine. Fiec˘aruia i-a fost încre-
din¸tat un post al datoriei; nu pentru interesele sale înguste, egoiste,
ci pentru ca influen¸ta fiec˘aruia s˘a poat˘a fi t˘arie pentru to¸ti. Dac˘a
într-adev˘ar am fi crezut c˘a suntem în mod individual o priveli¸ste
pentru lume, îngeri ¸si oameni, n-am fi manifestat noi, ca biseric˘a,
un spirit di-ferit de acela pe care-l d˘am pe fa¸t˘a acum? N-am fi noi o
biseric˘a vie ¸si lucr˘atoare?
Pâraiele mai mici sau mai mari ale facerii de bine trebuie s˘a
fie l˘asate s˘a curg˘a f˘ar˘a oprire. Providen¸ta divin˘a e cu mult înaintea
noastr˘a, înaintând mult mai repede decât darurile noastre. Calea
pentru înaintarea ¸si dezvoltarea lucr˘arii lui Dumnezeu e blocat˘a
de egoism, mândrie, l˘acomie, extravagan¸t˘a ¸si pl˘acerea de a face
parad˘a. Întregii biserici i s-a dat o r˘aspundere solemn˘a de a sus¸tine
fiecare ramur˘a a lucr˘arii. Dac˘a Îl urmeaz˘a pe Hristos, membrii ei
vor înfrânge prin t˘ag˘aduire de sine înclina¸tia spre a face parad˘a,
pofta dup˘a îmbr˘ac˘aminte luxoas˘a, dup˘a locuin¸te elegante ¸si mobil˘a
costisitoare. Trebuie s˘a se dea pe fa¸t˘a o mult mai mare smerenie,
o mult mai mare deosebire de lume, printre adventi¸stii de ziua a
¸saptea. Altfel, Dumnezeu nu ne va primi, indiferent care ne-ar fi
[297]
pozi¸tia sau caracterul lucr˘arii în care suntem angaja¸ti. Economia
¸si t˘ag˘aduirea de sine vor pune la îndemâna multora care tr˘aiesc în
împrejur˘ari modeste mijloace pentru binefacere. E datoria tuturor de
a înv˘a¸ta de la Isus Hristos, a umbla smerit pe c˘ararea t˘ag˘aduirii de
sine pe care a c˘alcat Maiestatea cerului. Întreaga via¸t˘a de cre¸stin ar