La ¸tar˘a
87
este cu putin¸t˘a, institu¸tiile acestea s˘a fie a¸sezate în locuri lini¸stite,
izolate, unde se va oferi pacien¸tilor ocazia de prim˘a înv˘a¸t˘atur˘a cu
privire la iubirea lui Dumnezeu ¸si cu privire la c˘aminul edenic al
primilor no¸stri p˘arin¸ti, care urmeaz˘a s˘a fie pus din nou la îndemâna
omului, prin jertfa Domnului Hristos.
În str˘aduin¸ta de a le reda s˘an˘atatea celor bolnavi, trebuie s˘a se
fac˘a uz de lucrurile frumoase ale crea¸tiunii lui Dumnezeu. Privirea
florilor, culesul fructelor coapte, ascultarea cântecului fericit al p˘a-
s˘arelelor, toate au un efect deosebit, înveselitor, asupra sistemului
nervos. De la via¸ta în aer liber, b˘arba¸tii, femeile ¸si copiii câ¸stig˘a
dorin¸ta de a fi cura¸ti ¸si f˘ar˘a ascunzi¸suri. Prin influen¸ta însu¸sirilor
învior˘atoare, însufle¸titoare, d˘at˘atoare de via¸t˘a ale marilor resurse
medicinale ale naturii, func¸tiile corpului sunt înt˘arite, intelectul e
trezit, imagina¸tia înviorat˘a, duhul înt˘arit, iar mintea e preg˘atit˘a s˘a
aprecieze frumuse¸tea Cuvântului lui Dumnezeu.
Sub influen¸tele acestea, combinate cu influen¸ta unui tratament
atent ¸si a unor alimente s˘an˘atoase, bolnavul afl˘a s˘an˘atate. Pasul slab
î¸si reg˘ase¸ste elasticitatea. Ochiul î¸si recap˘at˘a str˘alucirea. Cel dez-
n˘ad˘ajduit ajunge plin de n˘adejde. Figura care pe vremuri era trist˘a
poart˘a o expresie de voie bun˘a. Sunetele plâng˘are¸te ale vocii fac
loc unor sunete de mul¸tumire. Cuvintele exprim˘a credin¸ta: „Dum-
nezeu este ad˘apostul ¸si sprijinul nostru, un ajutor care nu lipse¸ste
[87]
niciodat˘a în nevoi“ (
Psalmii 46, 1
). N˘adejdea umbrit˘a a cre¸stinului
este luminat˘a. Credin¸ta se reîntoarce. Se aude cuvântul: „Chiar dac˘a
ar fi s˘a umblu prin valea umbrei mor¸tii, nu m˘a tem de nici un r˘au,
c˘aci Tu e¸sti cu mine. Toiagul ¸si nuiaua Ta m˘a mângâie“(
Psalmii
23, 4
). „Sufletul meu m˘are¸ste pe Domnul ¸si mi se bucur˘a duhul în
Dumnezeu, Mântuitorul meu“, „El d˘a t˘arie celui obosit, ¸si m˘are¸ste
puterea celui ce cade în le¸sin“(
Psalmii 23, 4
;
Luca 1, 46
.47;
Isaia
40, 29
). Recunoa¸sterea bun˘at˘a¸tii lui Dumnezeu în procurarea acestor
binecuvânt˘ari d˘a vigoare min¸tii. Dumnezeu e foarte aproape ¸si Îi
face pl˘acere s˘a vad˘a c˘a darurile Lui sunt apreciate.
* * * * *
Când a fost creat, p˘amântul era sfânt ¸si frumos. Dumnezeu a de-
clarat c˘a e foarte bun. Fiecare floare, fiecare arbust, fiecare pom, r˘as-
pundea scopului Creatorului lui. Toate cele asupra c˘arora se opreau