Basic HTML Version
Lucrarea îngerilor de la învierea lui Hristos pân˘a la în˘al¸tarea sa
157
Sale... Dar g˘asesc u¸sa camerei bine baricadat˘a. Bat la u¸s˘a, îns˘a nici
un r˘aspuns. E lini¸ste. Apoi, î¸si spun numele. U¸sa este deblocat˘a cu
grij˘a, ei intr˘a, ¸si un Altul, nev˘azut, intr˘a o dat˘a cu ei. Apoi, u¸sa este
din nou baricadat˘a, pentru a se p˘azi de spioni.
C˘al˘atorii îi g˘asesc pe to¸ti într-o încântare surprinz˘atoare. Gla-
surile celor din camer˘a izbucnesc în mul¸tumiri ¸si laud˘a, zicând:
„Domnul a înviat cu adev˘arat ¸si S-a ar˘atat lui Simon“. Apoi, cei doi
c˘al˘atori... povestesc felul minunat cum li S-a ar˘atat Isus. Tocmai au
terminat de vorbit,... când iat˘a, o alt˘a Persoan˘a st˘a în fa¸ta lor... Apoi,
ei aud un glas care nu este altul decât glasul Domnului lor...
„Îns˘a ei au fost îngrozi¸ti ¸si însp˘aimânta¸ti, c˘aci au crezut c˘a v˘ad
un duh. ¸Si El le-a spus: «Pentru ce sunte¸ti tulbura¸ti? ¸si de ce vi se
ridic˘a astfel de gânduri în inim˘a? Privi¸ti mâinile ¸si picioarele Mele;
sunt ale Mele; pip˘ai¸ti-M˘a ¸si vede¸ti; un duh n-are nici carne, nici
oase, a¸sa cum am Eu». ¸Si pe când le vorbea astfel, le-a ar˘atat mâinile
¸si picioarele Sale.“ — DA 802, 803
Un num˘ar dintre ucenici f˘acuser˘a acum din camera de sus c˘a-
minul lor ¸si seara, to¸ti, cu excep¸tia lui Toma, erau aduna¸ti acolo.
Într-o sear˘a, Toma s-a hot˘arât s˘a se întâlneasc˘a cu ceilal¸ti... În timp
ce ucenicii luau masa de sear˘a, ei discutau despre dovezile pe care
Hristos le d˘aduse lor în profe¸tii. „Pe când erau u¸sile încuiate, a venit
Isus, a st˘atut în mijlocul lor ¸si le-a spus: Pace vou˘a.“
[219]
Întorcându-se spre Toma El a spus: „Adu-¸ti degetul încoace ¸si
uit˘a-te la mâinile Mele; ¸si adu-¸ti mâna ¸si pune-o în coasta Mea;
¸si nu fi necredincios, ci credincios.“... [Toma] nu a mai vrut alte
dovezi. Inima lui a tres˘altat de bucurie ¸si s-a aruncat la picioarele
Mântuitorului strigând: „Domnul Meu ¸si Dumnezeul meu.“- DA
807
Isus θsi propusese s˘a-i întâlneasc˘a pe ucenici în Galilea; ¸si curând
dup˘a ce a trecut s˘apt˘amâna Pa¸stelui, ei ¸si-au îndreptat pa¸sii într-
acolo... Erau ¸sapte dintre ucenici.. Erau îmbr˘aca¸ti în ve¸smintele
umile de pescari... Toat˘a noaptea au trudit, f˘ar˘a succes... În tot acest
timp un Veghetor singuratic i-a urm˘arit de pe ¸t˘arm, El fiind nev˘azut
de ei. În sfâr¸sit s-au ar˘atat zorii dimine¸tii... ¸Si ucenicii au v˘azut un
str˘ain stând pe ¸t˘arm... Ioan L-a recunoscut pe str˘ain ¸si a strigat c˘atre
Petru: „Este Domnul“. — DA 809, 810
La o întâlnire pe un munte, în Galilea, erau aduna¸ti laolalt˘a to¸ti
credincio¸sii care au putut fi chema¸ti... La timpul rânduit, cam cinci