166
Adev˘arul despre îngeri
viziune, Petru a spus: „Într-adev˘ar, v˘ad c˘a Dumnezeu nu este p˘arti-
nitor; ¸si c˘a în orice neam, cine se teme de El ¸si lucreaz˘a neprih˘anire
este primit de El.“ — 6MR 328, 329
Petru eliberat din închisoare
Ziua execut˘arii lui Petru a fost în cele din urm˘a stabilit˘a; îns˘a
rug˘aciunile credincio¸silor continuau s˘a se înal¸te spre ceruri. ¸Si pe
[232]
când f˘aceau acest lucru cu st˘aruin¸t˘a, cu toat˘a puterea ¸si împreun˘a
sim¸tire, îngerii lui Dumnezeu îl p˘azeau pe apostolul întemni¸tat...
Petru st˘atea între doi solda¸ti ¸si era legat cu dou˘a lan¸turi, fiecare lan¸t
fiind fixat de încheietura mâinii unuia dintre solda¸ti. De aceea el nu
se putea mi¸sca f˘ar˘a ca ace¸stia s˘a simt˘a. U¸sile temni¸tei erau z˘avorâte
bine ¸si o gard˘a puternic˘a se afla în fa¸ta lor. Orice ¸sans˘a de a sc˘apa,
prin mijloace omene¸sti, era în acest fel exclus˘a. —
Redemption: or
the Ministry of Peter and the Conversion of Saul
70
Petru se afla în închisoare, a¸steptând s˘a fie executat în ziua urm˘a-
toare; el dormise noaptea „între doi solda¸ti, legat cu dou˘a lan¸turi: ¸si
p˘azitorii din fa¸ta por¸tii p˘azeau închisoarea. ¸Si iat˘a, îngerul Domnului
a venit la el ¸si o lumin˘a a str˘alucit în temni¸t˘a: ¸si el l-a de¸steptat
pe Petru, lovindu-l în coast˘a ¸si spunându-i: «Scoal˘a-te repede». ¸Si
lan¸turile i-au c˘azut de pe mâini.“
Petru, trezit brusc, s-a minunat de lumina care inunda celula sa
¸si de frumuse¸tea celest˘a a mesagerului ceresc. El nu în¸telegea ce se
petrecea, dar ¸stia c˘a e liber ¸si în uimirea ¸si bucuria sa ar fi plecat de
acolo f˘ar˘a a se asigura împotriva frigului nop¸tii. Îngerul Domnului,
observând totul, i-a spus, cu grij˘a duioas˘a fa¸t˘a de nevoile apostolului:
„Încinge-te ¸si pune-¸ti înc˘al¸t˘amintea în picioare“.
Petru a ascultat în mod mecanic; era atât de fascinat de revela¸tia
slavei cerului, încât nu s-a mai gândit s˘a-¸si ia mantaua. Apoi îngerul
i-a spus: „Pune-¸ti mantaua pe tine ¸si urmeaz˘a-m˘a. ¸Si el a f˘acut astfel
[233]
¸si l-a urmat; nu credea c˘a acele lucruri le f˘acea un înger; ci se gândea
c˘a a avut o viziune. Dup˘a ce au trecut de prima ¸si a doua straj˘a, ei
au ajuns la poarta de fier care duce în cetate ¸si care li s-a deschis la
porunca lui.“ — 5T 748
Nu se roste¸ste nici un cuvânt; nu se aude nici un zgomot de pa¸si.
Îngerul merge înainte, înconjurat de lumin˘a, iar Petru, tulburat ¸si
înc˘a socotind c˘a are o vedenie, îl urmeaz˘a pe eliberatorul s˘au.