184
Adev˘arul despre îngeri
s˘a fac acest lucru. I-am cerut s˘a stabilim o dat˘a când îi pot vedea. El
mi-a r˘aspuns: „Sunt bucuros c˘a nu mi-ai trimis o comunicare scris˘a;
prefer s˘a aud solia de pe buzele tale; dac˘a ar fi venit la mine altfel,
nu cred c˘a mi-ar fi folosit la ceva“. Apoi el a întrebat: „De ce nu
îmi spui solia acum?“ I-am spus: „Vrei s˘a r˘amâi ca s-o auzi?“ Mi-a
r˘aspuns c˘a da.
Eram foarte obosit˘a, c˘aci participasem la încheierea ¸scolii în
acea zi; îns˘a m-am ridicat din patul unde st˘atusem întins˘a ¸si i-am
citit timp de trei ore. Inima lui a fost înduio¸sat˘a, lacrimile au început
[258]
s˘a-i apar˘a în ochi, iar când am terminat de citit, el a spus: „Accept
fiecare cuvânt; totul mi se potrive¸ste“. O mare parte din ceea ce am
citit era legat de biroul Echo ¸si administrarea lui de la începuturi.
Domnul îmi descoperise de asemenea leg˘atura fratelui Faulkhead
cu francmasonii ¸si mi-a spus clar c˘a, dac˘a el nu va întrerupe orice
leg˘atur˘a cu aceste organiza¸tii, î¸si va pierde sufletul.
El a spus: „Accept lumina pe care Domnul mi-a trimis-o prin tine.
Voi ac¸tiona în conformitate cu aceasta. Sunt membru în cinci loje ¸si
alte trei loje sunt acum sub controlul meu. Eu le fac toate afacerile.
Acum nu voi mai participa la întâlnirile lor ¸si îmi voi încheia rela¸tiile
cu ei cât de repede cu putin¸t˘a“. I-am repetat cuvintele pe care mi
le-a spus c˘al˘auza mea cu privire la aceste organiza¸tii. Datorit˘a unui
anumit semn pe care mi-l f˘acuse c˘al˘auza mea, am spus: „Nu î¸ti pot
spune tot ceea ce mi-a fost ar˘atat.“
Fratele Faulkhead i-a spus fratelui Daniells ¸si altora c˘a eu f˘a-
cusem semnul special, cunoscut doar de cei din ordinul superior al
masonilor, în care tocmai intrase. El a spus c˘a eu nu cuno¸steam acest
semn ¸si c˘a nu fusesem con¸stient˘a când am f˘acut acest semn c˘atre
el. Aceasta a constituit pentru el o dovad˘a special˘a c˘a Domnul lucra
prin mine pentru a-i salva sufletul. — 5MR 148, 149
Prezen¸te îngere¸sti când Ellen White era treaz˘a
Când m-am trezit ¸si m-am uitat pe fereastr˘a, am v˘azut doi nori
albi. Apoi am adormit din nou; ¸si în visul meu mi-au fost spuse
aceste cuvinte: „Uit˘a-te la ace¸sti nori. Ni¸ste nori exact ca ace¸stia
au fost cei care au înv˘aluit oastea cereasc˘a ce a proclamat na¸sterea
[259]
Mântuitorului înaintea p˘astorilor“. M-am trezit ¸si m-am uitat din
nou pe fereastra vagonului ¸si se vedeau acum doi nori mari, albi,