Basic HTML Version
32
Adev˘arul despre îngeri
pe nedrept; ¸si el ar fi atras un num˘ar mult mai mare de partea lui. El
trebuia luat din locul care i se oferise ¸si era nevoie de timp ca s˘a î¸si
dezvolte pe deplin principiile sale. — RH 9 martie 1886
Satana s-a plâns de a¸sa-numitele deficien¸te în administrarea lu-
crurilor cere¸sti ¸si a c˘autat s˘a umple mintea îngerilor cu nemul¸tumirea
sa. Pentru c˘a nu era cel mai mare, el a sem˘anat semin¸tele îndoielii
¸si ale necredin¸tei. Pentru c˘a nu era ca Dumnezeu, el s-a luptat s˘a
infiltreze în mintea îngerilor invidia ¸si nemul¸tumirea lui. În acest fel,
au fost s˘adite semin¸tele înstr˘ain˘arii, care, ulterior, s-au dezvoltat ¸si
au fost prezentate înaintea cur¸tilor cere¸sti ca avându-¸si originea nu
în Satana, ci în îngeri. În acest fel, în¸sel˘atorul avea s˘a arate c˘a îngerii
au gândit ca el...
Ceea ce Satana a infiltrat în mintea îngerilor — un cuvânt aici, un
cuvânt acolo — a deschis calea pentru o list˘a lung˘a de presupuneri.
În mod viclean, provocându-i, a scos expresii de îndoial˘a de la ei.
Apoi, când a fost întrebat, i-a acuzat pe cei pe care el îi instruise. El
a a¸sezat toat˘a nemul¸tumirea lui asupra acelora pe care îi condusese.
[38]
— RH 7 septembrie 1897
El [Lucifer] a început s˘a insinueze îndoieli cu privire la legile
care guvernau fiin¸tele cere¸sti, sugerând c˘a, de¸si legile puteau fi ne-
cesare pentru locuitorii celorlalte lumi, îngerii, fiind mai în˘al¸ta¸ti,
nu avea nevoie s˘a fie atât de mult ¸tinu¸ti în frâu, c˘aci propria lor
în¸telepciune le era c˘al˘auz˘a suficient˘a. — PP 37
Lucifer... c˘auta s˘a desfiin¸teze Legea lui Dumnezeu. El sus¸tinea
c˘a fiin¸tele nec˘azute ale cerului sfânt nu au nevoie de Lege, ci sunt
capabile s˘a se conduc˘a singure ¸si s˘a-¸si p˘astreze o integritate nep˘atat˘a.
— ST 28 aprilie 1890
Chiar îngerii cei credincio¸si nu au în¸teles pe deplin caracterul lui
[Satana]. De aceea, Dumnezeu nu l-a nimicit de îndat˘a. Dac˘a ar fi
f˘acut astfel, îngerii cei sfin¸ti nu ar fi în¸teles dreptatea ¸si dragostea
lui Dumnezeu. O îndoial˘a cu privire la bun˘atatea lui Dumnezeu ar fi
fost ca o s˘amân¸t˘a rea, care ar fi produs fructul amarnic al p˘acatului
¸si al nenorocirii. Din aceast˘a cauz˘a, cel r˘au a fost cru¸tat, ca s˘a-¸si
dezvolte pe deplin caracterul. — COL 72