Basic HTML Version
Lucrarea îngerilor în perioada patriarhal ˘a
63
cere¸sti. Cu toat˘a seriozitatea, ei vegheau asupra fiec˘arui pas f˘acut
pentru împlinirea acestei porunci. Când, la întrebarea lui Isaac:
„Unde este mielul pentru arderea de tot?“ Avraam a dat r˘aspunsul:
„Domnul Însu¸si Se va îngriji de miel“; ¸si când mâna tat˘alui a fost
oprit˘a când era pe punctul de a-¸si junghia fiul, ¸si berbecele de care
S-a ocupat Dumnezeu a fost adus ca jertf˘a în locul lui Isaac — a
fost rev˘arsat˘a lumin˘a asupra tainei mântuirii ¸si chiar ¸si îngerii au
în¸teles mai bine minunatele m˘asuri pe care le-a luat Dumnezeu
pentru salvarea omului. — PP 152, 154, 155
C˘as˘atoria lui Isaac
În mintea lui Avraam, alegerea unei so¸tii pentru fiul s˘au Isaac era
o problem˘a de o deosebit˘a importan¸t˘a; el era preocupat ca fiul s˘au
s˘a se c˘as˘atoreasc˘a cu o fat˘a care s˘a nu-l îndep˘arteze de Dumnezeu...
Isaac, având încredere în în¸telepciunea ¸si grija tat˘alui s˘au, a fost
mul¸tumit s˘a-i încredin¸teze lui problema aceasta, având de aseme-
nea încrederea c˘a Însu¸si Dumnezeu îl va îndruma în acea alegere.
[81]
Gândurile patriarhului s-au îndreptat spre rudele tat˘alui s˘au din ¸tara
Mesopotamiei... [El] a încredin¸tat acea problem˘a important˘a „celui
mai în vârst˘a slujitor al s˘au [Eliezer] “, un b˘arbat credincios, cu
experien¸t˘a ¸si judecat˘a s˘an˘atoas˘a, care-l slujise cu credincio¸sie mult
timp... „Domnul Dumnezeul cerurilor“, a spus el, „care m-a luat din
casa tat˘alui meu ¸si din ¸tara p˘arin¸tilor mei,... va trimite pe îngerul Lui
înaintea ta“...
Solul a pornit f˘ar˘a întârziere... [La] Haran, „cetatea lui Nahor“,
el a poposit în afara zidurilor cet˘a¸tii, aproape de fântâna la care
femeile din partea locului veneau seara pentru ap˘a... Aducându-¸si
aminte de cuvintele lui Avraam, c˘a Dumnezeu avea s˘a trimit˘a pe
îngerul Lui ca s˘a fie cu el, acesta s-a rugat cu st˘aruin¸t˘a ca s˘a fie
c˘al˘auzit pe calea cea bun˘a. În familia st˘apânului s˘au, el era obi¸snuit
cu amabilitatea ¸si ospitalitatea, iar acum el a cerut ca un act de
bun˘avoin¸t˘a ¸si amabilitate s˘a-i poat˘a indica pe fecioara pe care a
ales-o Dumnezeu.
De-abia a fost rostit˘a rug˘aciunea c˘a s-a ¸si dat r˘aspunsul. Printre
femeile care erau adunate la fântân˘a, manierele deosebit de amabile
ale uneia [Rebeca] i-au atras aten¸tia. În timp ce venea de la fântân˘a,
str˘ainul s-a dus s-o întâmpine, cerându-i ap˘a din ulciorul pe care-l