Basic HTML Version
La Capernaum
209
A¸sa a petrecut Isus zilele vie¸tii Sale pe p˘amânt. Adesea le d˘adea
drumul ucenicilor S˘ai s˘a mearg˘a acas˘a ¸si s˘a se odihneasc˘a; dar El
refuza cu delicate¸te st˘aruin¸tele lor de a-L lua de la lucr˘arile Lui.
Toat˘a ziua muncea, înv˘a¸tând pe cei ne¸stiutori, vindecând pe bolnavi,
[260]
dând vedere celor orbi, hr˘anind mul¸timea; iar la apusul soarelui sau
în zorii zilei ie¸sea în sanctuarul mun¸tilor pentru comuniunea cu Tat˘al
S˘au. Adesea petrecea noaptea întreag˘a în rug˘aciune ¸si medita¸tie,
revenind la lucrul S˘au printre oameni când se rev˘arsa de ziu˘a.
În zorii zilei, Petru ¸si tovar˘a¸sii s˘ai au venit la Isus, spunându-I c˘a
oamenii din Capernaum au ¸si început s˘a-L caute. Ucenicii fuseser˘a
amar dezam˘agi¸ti din cauza primirii care I se f˘acuse lui Hristos pân˘a
aici. Autorit˘a¸tile de la Ierusalim c˘autau s˘a-L omoare, pân˘a ¸si oamenii
din ora¸sul Lui încercaser˘a s˘a-I ia via¸ta; dar la Capernaum fusese
primit cu mare entuziasm ¸si speran¸ta ucenicilor a reînviat. Poate
c˘a printre galileenii iubitori de libertate se vor g˘asi sus¸tin˘atorii noii
împ˘ar˘a¸tii. Dar cu uimire au auzit cuvintele lui Hristos: „Trebuie s˘a
vestesc Evanghelia Împ˘ar˘a¸tiei lui Dumnezeu ¸si în alte cet˘a¸ti, fiindc˘a
pentru aceasta am fost trimis“.
În agita¸tia care se produsese la Capernaum, era primejdia ca
scopul misiunii Lui s˘a fie pierdut din vedere. Isus nu Se mul¸tumea
s˘a atrag˘a aten¸tia asupra Sa doar ca la un f˘ac˘ator de minuni sau ca la
un vindec˘ator de boli ale trupului. El c˘auta s˘a-i atrag˘a pe oameni la
El ca fiind Mântuitorul lor. În timp ce oamenii se gr˘abeau s˘a cread˘a
c˘a El venise ca împ˘arat, s˘a întemeieze o împ˘ar˘a¸tie p˘amânteasc˘a, El
dorea s˘a le îndep˘arteze mintea de la cele p˘amânte¸sti ¸si s˘a-i conduc˘a
la cele spirituale. Succesul numai în cele lume¸sti s-ar fi a¸sezat în
calea lucr˘arii Sale.
Admira¸tia mul¸timii u¸suratice Îl sup˘ara totdeauna. El nu urm˘area
deloc în via¸t˘a s˘a Se înal¸te pe Sine. Omagiul pe care lumea îl d˘a
rangului, bog˘a¸tiei sau talentului era str˘ain de Fiul omului. Isus n-a
folosit nici unul dintre mijloacele pe care le folosesc oamenii pentru
a câ¸stiga supunerea ¸si pentru a impune respectul. Cu sute de ani
înainte de na¸stere, I se f˘acuse aceast˘a proorocie: „El nu va striga,
[261]
nu- ¸Si va ridica glasul ¸si nu-l va face s˘a se aud˘a pe uli¸te; trestia frânt˘a
n-o va zdrobi ¸si mucul care mai arde înc˘a nu-l va stinge. Va vesti
judecata dup˘a adev˘ar. El nu va sl˘abi, nici nu Se va l˘asa pân˘a va a¸seza
dreptatea pe p˘amânt“ (Is. 42, 2-4).