Basic HTML Version
Suta¸sul
265
Pe când se apropiau, au v˘azut un cortegiu mortuar ie¸sind pe
poart˘a. Cu pasul încet ¸si trist, se înainteaz˘a c˘atre locul de înmormân-
tare. În fa¸t˘a, pe o targ˘a deschis˘a, este purtat trupul celui mort, iar în
jurul lui jeluitorii umplu aerul cu bocetele lor. P˘area c˘a to¸ti oamenii
din localitate s-au adunat pentru a-¸si ar˘ata respectul fa¸t˘a de cel mort
¸si împreuna-sim¸tire cu familia.
Priveli¸stea aceasta trezea mil˘a. Mortul era singurul fiu al unei
v˘aduve. Femeia întristat˘a, r˘amas˘a singur˘a, îl înso¸tea la mormânt pe
singurul ei sprijin ¸si singura ei mângâiere. „Domnul, când a v˘azut-o,
I s-a f˘acut mil˘a de ea.“ În timp ce ea înainta f˘ar˘a a vedea nimic,
plângând, neobservând prezen¸ta Lui, El S-a apropiat de ea ¸si i-a zis
cu bun˘atate: „Nu plânge!“ Isus era gata s˘a schimbe întristarea ei
în bucurie ¸si n-a vrut s˘a- ¸Si opreasc˘a aceast˘a expresie a iubirii Sale
duioase.
„S-a apropiat ¸si S-a atins de racl˘a.“ Pentru El, nici contactul cu
moartea nu putea s˘a aduc˘a o necur˘a¸tie. Cei ce o purtau s-au oprit ¸si
plânsul jeluitorilor a încetat. Cele dou˘a cete de oameni s-au adunat
în jurul raclei, n˘ad˘ajduind împotriva oric˘arei n˘adejdi. Era de fa¸t˘a
Cineva care alungase boala ¸si biruise pe demoni; era ¸si moartea
supus˘a puterii Lui?
Cu glas plin de autoritate, El roste¸ste cuvintele: „Tinerelule,
scoal˘a-te î¸ti spun!“ Glasul acesta p˘atrunde urechile mortului. Tân˘arul
deschide ochii. Isus îl ia de mân˘a ¸si îl ridic˘a. Privirea lui cade asupra
aceleia care plânsese lâng˘a el, ¸si mama ¸si fiul se unesc într-o lung˘a,
nedesp˘ar¸tit˘a ¸si bucuroas˘a îmbr˘a¸ti¸sare. Mul¸timea prive¸ste în t˘acere,
[319]
uluit˘a. „To¸ti au fost cuprin¸si de fric˘a.“ T˘acu¸ti ¸si plini de evlavie, ei au
stat câtva timp ca în fa¸ta lui Dumnezeu. Apoi au sl˘avit pe Dumnezeu,
zicând: „Un mare prooroc s-a ridicat între noi; Dumnezeu a cercetat
pe poporul S˘au“. Convoiul mortuar s-a întors la Nain ca o procesiune
triumfal˘a. „Vestea aceasta despre Isus s-a r˘aspândit în toat˘a Iudea ¸si
prin toate împrejurimile.“
Acela care a stat lâng˘a mama întristat˘a de la poarta satului Nain
privegheaz˘a lâng˘a fiecare fiin¸t˘a care plânge lâng˘a o racl˘a. El este
p˘atruns de mil˘a v˘azând întristarea noastr˘a. Inima Lui, care a iubit ¸si a
avut mil˘a, este o inim˘a de o duio¸sie neschimbat˘a. Cuvântul Lui, care
l-a chemat pe mort la via¸t˘a, nu e acum mai slab în putere ca atunci
când a vorbit tân˘arului din Nain. El zice: „Toat˘a puterea Mi-a fost
dat˘a în cer ¸si pe p˘amânt“ (Mat. 28, 18). Puterea aceasta n-a sc˘azut