Invita¸tia
275
lipsurile noastre ¸si în ce st˘a t˘aria ispitelor noastre; deoarece El a fost
ispitit în toate ca ¸si noi, dar f˘ar˘a p˘acat. El privegheaz˘a asupra ta, fiu
¸sov˘aielnic al lui Dumnezeu. E¸sti ispitit? El te scap˘a. E¸sti slab? El î¸ti
d˘a puteri. E¸sti ne¸stiutor? El te lumineaz˘a. E¸sti r˘anit? El te vindec˘a.
Domnul „socote¸ste num˘arul stelelor“ ¸si tot El „t˘am˘aduie¸ste pe cei cu
inima zdrobit˘a ¸si le leag˘a r˘anile“ (Ps. 147, 4.3). „Veni¸ti la Mine“ este
chemarea Lui. Oricare ar fi grijile ¸si încerc˘arile, înf˘a¸ti¸seaz˘a cazul t˘au
înaintea Domnului. Inima ta va fi înt˘arit˘a, ca s˘a poat˘a rezista. Se va
deschide o cale ca s˘a po¸ti sc˘apa din greut˘a¸ti ¸si încurc˘aturi. Cu cât î¸ti
dai seama c˘a e¸sti mai slab ¸si mai f˘ar˘a ajutor, cu atât vei deveni mai
puternic în t˘aria Lui. Cu cât este mai grea povara, cu atât este mai
binecuvântat˘a odihna, când le arunci pe toate asupra Purt˘atorului de
poveri. Odihna oferit˘a de Hristos este condi¸tionat˘a, ¸si aceste condi¸tii
sunt clar ar˘atate. To¸ti le pot îndeplini. El ne spune cum putem g˘asi
aceast˘a odihn˘a.
„Lua¸ti jugul Meu asupra voastr˘a“, zice Isus. Jugul este un in-
strument al servirii. Vitele sunt înjugate pentru munc˘a ¸si jugul este
absolut necesar pentru ca lucrul lor s˘a fie eficient. Prin ilustra¸tia
aceasta, Hristos ne înva¸t˘a c˘a noi suntem chema¸ti s˘a servim tot timpul
vie¸tii noastre. Trebuie s˘a lu˘am jugul Lui asupra noastr˘a, ca s˘a putem
fi împreun˘a — lucr˘atori cu El.
Jugul care ne leag˘a în slujire este Legea lui Dumnezeu. Ma-
rea lege a iubirii, descoperit˘a în Eden, proclamat˘a pe Sinai, iar în
Noul Leg˘amânt scris˘a în inim˘a, este cea care îl une¸ste pe lucr˘atorul
omenesc cu voin¸ta lui Dumnezeu. Dac˘a am fi l˘asa¸ti s˘a ne urm˘am
pornirile, s˘a mergem acolo unde ne duce voin¸ta noastr˘a, ne-am alinia
în rândurile lui Satana ¸si am ajunge s˘a avem tr˘as˘aturile lui. De aceea
Dumnezeu ne conduce prin voin¸ta Sa, care este nobil˘a ¸si în˘al¸t˘atoare.
El dore¸ste ca noi s˘a ne îndeplinim cu r˘abdare ¸si în¸telepciune toate
îndatoririle slujirii. Chiar Hristos, în natura Lui omeneasc˘a, a purtat
jugul slujirii, zicând: „Vreau s˘a fac voia Ta, Dumnezeule! ¸Si Legea
Ta este în fundul inimii Mele“ (Ps. 40, 8). „M-am pogorât din cer
[330]
ca s˘a fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis“ (Ioan 6, 38).
Iubirea pentru Dumnezeu, râvna pentru slava Lui ¸si iubirea pentru
omenirea dec˘azut˘a L-au adus pe Isus pe p˘amânt ca s˘a sufere ¸si s˘a
moar˘a. Aceasta a fost puterea care a condus via¸ta Sa. El ne invit˘a s˘a
ne însu¸sim acest principiu.