Criza din Galilea
325
El în stare s˘a dea s˘an˘atate, t˘arie ¸si bog˘a¸tie întregului S˘au popor, s˘a-l
elibereze ¸si s˘a-l înal¸te în putere ¸si onoare? Faptul c˘a El pretindea c˘a
este trimisul lui Dumnezeu ¸si totu¸si refuza s˘a fie împ˘aratul lui Israel
era o tain˘a pe care ei n-o în¸telegeau. Refuzul Lui era gre¸sit interpretat.
Mul¸ti au ajuns la concluzia c˘a nu îndr˘aznea s˘a- ¸Si sus¸tin˘a preten¸tiile,
pentru c˘a El Însu¸si Se îndoia de caracterul divin al misiunii Sale.
În felul acesta, î¸si deschideau inima pentru necredin¸t˘a ¸si semin¸tele
pe care le sem˘ana Satana ¸si-au adus roadele: în¸telegere gre¸sit˘a ¸si
necredin¸t˘a.
Cu un aer dispre¸tuitor, un rabin a întrebat: „Ce semn faci Tu,
deci, ca s˘a-l vedem ¸si s˘a credem în Tine? Ce lucrezi Tu? P˘arin¸tii
no¸stri au mâncat man˘a în pustie, dup˘a cum este scris: «Le-a dat s˘a
m˘anânce pâine din cer»“.
Iudeii îl onorau pe Moise ca fiind cel care a dat mana, aducând
laud˘a uneltei prin care fusese s˘avâr¸sit˘a minunea ¸si trecând cu vederea
pe Acela care era Autorul ei. P˘arin¸tii lor murmuraser˘a împotriva lui
Moise, puseser˘a la îndoial˘a ¸si negaser˘a misiunea lui dumnezeiasc˘a.
Acum, în acela¸si spirit, copiii lor Îl lep˘adau pe Acela care le aducea
[386]
solia lui Dumnezeu. „Isus le-a zis: «Adev˘arat, adev˘arat v˘a spun c˘a
Moise nu v-a dat pâinea din cer».“ Cel care d˘aduse mana Se afla
între ei. Hristos Însu¸si era Acela care îi condusese pe evrei prin
pustie ¸si-i hr˘anise zilnic cu pâine cereasc˘a. Hrana aceasta era un
simbol al adev˘aratei pâini din cer. Spiritul d˘at˘ator de via¸t˘a, pornind
de la nem˘arginita plin˘atate a lui Dumnezeu, este adev˘arata man˘a.
Isus a zis: „Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboar˘a din cer
¸si d˘a lumii via¸ta“ (Ioan 6, 33).
Socotind c˘a Isus Se referea tot la hrana trec˘atoare, câ¸tiva dintre
ascult˘atorii Lui au exclamat: „Doamne, d˘a-ne totdeauna aceast˘a
pâine“. Atunci Isus a vorbit l˘amurit: „Eu sunt Pâinea vie¸tii“.
Ilustra¸tia aceasta pe care o folosise Isus era cunoscut˘a de iudei.
Moise spusese prin inspira¸tia Duhului Sfânt: „Omul nu tr˘aie¸ste
numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului“. Iar
proorocul a scris: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghi¸tit;
cuvintele Tale au fost bucuria ¸si veselia inimii mele“ (Deut. 8, 3; Ier.
15, 16). Rabinii în¸si¸si aveau obiceiul s˘a spun˘a c˘a mâncau pâine; în
în¸teles spiritual, însemna studierea legii ¸si practicarea faptelor bune;
¸si se spunea adesea c˘a, la venirea lui Mesia, tot Israelul avea s˘a fie
hr˘anit. Înv˘a¸t˘atura profe¸tilor l˘amurea lec¸tia spiritual˘a profund˘a din