Criza din Galilea
331
personal. Hr˘anindu-se din Cuvântul Lui, ei constat˘a c˘a este duh ¸si
via¸t˘a. Cuvântul distruge natura fireasc˘a, p˘amânteasc˘a, ¸si d˘a o nou˘a
via¸t˘a în Isus Hristos. Duhul Sfânt vine în suflet ca un Mângâietor.
Prin lucrarea de transformare a harului S˘au, chipul lui Dumnezeu
se reproduce la ucenici; ei devin o f˘aptur˘a nou˘a. Iubirea ia locul
urii ¸si inima este ref˘acut˘a dup˘a modelul divin. Aceasta înseamn˘a a
tr˘ai „prin orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“. Aceasta
înseamn˘a a mânca pâinea care se coboar˘a din cer.
Hristos a rostit un adev˘ar sfânt ¸si ve¸snic cu privire la leg˘atura
dintre El ¸si urma¸sii S˘ai. El cuno¸stea caracterul acelora care pre-
tindeau c˘a sunt ucenicii Lui ¸si cuvintele Lui au pus la încercare
credin¸ta lor. El a declarat c˘a ei trebuiau s˘a cread˘a ¸si s˘a lucreze dup˘a
înv˘a¸t˘atura Lui. To¸ti aceia care Îl primeau urmau s˘a se împ˘art˘a¸seasc˘a
de natura Lui ¸si s˘a se asemene cu caracterul S˘au. Aceasta ar fi urmat
s˘a însemne renun¸tarea la ambi¸tiile cultivate de ei cu pl˘acere. Ar
fi cerut o deplin˘a predare de sine fa¸t˘a de Isus. Erau chema¸ti s˘a se
sacrifice, s˘a fie blânzi ¸si umili cu inima. Ei trebuiau s˘a mearg˘a pe
calea îngust˘a pe care a umblat Omul calvarului, dac˘a voiau s˘a aib˘a
parte de darul vie¸tii ¸si de slava cerului.
Încercarea era prea mare. Entuziasmul celor care c˘autaser˘a s˘a-L
ia cu for¸ta ¸si s˘a-L fac˘a împ˘arat se r˘acea. Cuvântarea aceasta ¸tinut˘a
în sinagog˘a, ziceau ei, le-a deschis ochii. Acum nu mai erau în¸sela¸ti.
Pentru mintea lor, cuvintele erau o m˘arturisire direct˘a c˘a nu era
Mesia ¸si c˘a nimeni nu avea s˘a câ¸stige vreo r˘asplat˘a p˘amânteasc˘a
din leg˘atura cu El. Ei salutaser˘a cu bucurie puterea Lui f˘ac˘atoare
de minuni, erau ner˘abd˘atori s˘a fie elibera¸ti de boal˘a ¸si suferin¸t˘a,
dar nu voiau s˘a aib˘a nici o leg˘atur˘a cu via¸ta Lui de sacrificiu. Nu-i
interesa împ˘ar˘a¸tia spiritual˘a tainic˘a de care vorbea El. Cei nesinceri
¸si egoi¸sti, care Îl c˘autaser˘a, nu-L mai doreau. Dac˘a El nu voia s˘a- ¸Si
consacre puterea ¸si influen¸ta pentru a-i elibera de sub romani, nici ei
nu voiau s˘a mai aib˘a de a face cu El.
Isus le-a spus l˘amurit: „Sunt unii din voi, care nu cred“, ad˘au-
gând: „Tocmai de aceea v-am spus c˘a nimeni nu poate s˘a vin˘a la
Mine dac˘a nu i-a fost dat de Tat˘al Meu“. El dorea ca ei s˘a în¸teleag˘a
[392]
c˘a, dac˘a nu erau atra¸si c˘atre El, aceasta se datora faptului c˘a inima
lor nu era deschis˘a fa¸t˘a de Duhul Sfânt. „Omul firesc nu prime¸ste
lucrurile Duhului lui Dumnezeu, c˘aci pentru el sunt o nebunie; ¸si
nici nu le poate în¸telege, pentru c˘a trebuie judecate duhovnice¸ste“