Basic HTML Version
Servire
367
nu priveasc˘a la ei, ci la Hristos. Acela care a vindecat pe bolnavi
¸si a scos demoni când umbla printre oameni este acela¸si Mântui-
tor puternic ¸si ast˘azi. Credin¸ta vine prin Cuvântul lui Dumnezeu.
Însu¸si¸ti-v˘a f˘ag˘aduin¸ta Sa: „Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni
afar˘a“ (Ioan 6, 37). Arunca¸ti-v˘a la picioarele Sale ¸si striga¸ti: „Cred,
Doamne! Ajut˘a necredin¸tei mele!“ Niciodat˘a nu vei pieri dac˘a faci
astfel, niciodat˘a!
Într-un timp foarte scurt, ucenicii au avut privilegiul s˘a vad˘a
atât extrema slavei, cât ¸si a umilin¸tei. Au v˘azut natura omeneasc˘a
schimbat˘a dup˘a chipul lui Dumnezeu ¸si, în acela¸si timp, înjosit˘a dup˘a
chipul lui Satana. De pe munte, unde El vorbise cu trimi¸sii cerului
¸si fusese proclamat de glasul din slava str˘alucitoare ca Fiu al lui
Dumnezeu, ei L-au v˘azut pe Isus cum coboar˘a, pentru a da ochii cu
acest spectacol foarte dureros ¸si revolt˘ator — copilul bolnav, cu fa¸ta
schimonosit˘a, scrâ¸snind din din¸ti în spasmele agoniei pe care nici
o putere omeneasc˘a nu putea s-o aline. ¸Si acest puternic Mântuitor,
care cu câteva ore mai înainte fusese prosl˘avit în fa¸ta ucenicilor S˘ai
uimi¸ti, S-a plecat pentru a ridica victima lui Satana de la p˘amânt,
unde spumega, ¸si a încredin¸tat copilul s˘an˘atos la minte ¸si la corp
tat˘alui ¸si familiei.
Aceasta era o pild˘a a mântuirii: Cel asemenea lui Dumnezeu a
venit din slava Tat˘alui, S-a coborât s˘a salveze ce era pierdut. Re-
prezenta, de asemenea, misiunea ucenicilor. Servii lui Hristos nu
urmeaz˘a s˘a tr˘aiasc˘a singuri cu Isus, pe vârful muntelui, în timpuri
de iluminare spiritual˘a. Ei au de lucru în câmpie. Sufletele robite de
Satana a¸steapt˘a cuvântul credin¸tei ¸si rug˘aciunii pentru a fi eliberate.
Cei nou˘a ucenici se tot gândeau la situa¸tia dureroas˘a a nereu¸sitei
lor; ¸si când Isus a fost din nou numai cu ei, L-au întrebat: „Noi de
ce nu am putut s˘a scoatem duhul acesta?“ Isus le-a r˘aspuns: „Din
[430]
pricina pu¸tinei voastre credin¸te; adev˘arat v˘a spun c˘a, dac˘a a¸ti avea
credin¸t˘a cât un gr˘aunte de mu¸star, a¸ti zice muntelui acestuia: «Mut˘a-
te de aici colo» ¸si s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputin¸t˘a. Dar acest
soi de draci nu ies afar˘a decât cu rug˘aciune ¸si cu post“. Necredin¸ta
care i-a ¸tinut departe de o leg˘atur˘a mai profund˘a cu
[431]
Hristos ¸si nep˘asarea cu care priveau lucrarea sfânt˘a încredin¸tat˘a lor
aduseser˘a nereu¸sita în lupta cu puterile întunericului.
Cuvintele lui Hristos care ar˘atau spre moartea Sa aduseser˘a
întristare ¸si îndoial˘a. Iar alegerea celor trei ucenici pentru a-L înso¸ti