Page 380 - Hristos Lumina Lumii

Basic HTML Version

376
Hristos Lumina Lumii
zint˘a r˘au caracterul S˘au; ¸si astfel mul¸ti oameni sunt am˘agi¸ti ¸si du¸si
pe c˘ai r˘at˘acite.
Orice practic˘a sau obicei care ar conduce la p˘acat ¸si care ar
aduce ocar˘a asupra lui Hristos a fi mai bine îndep˘artate, oricare ar fi
sacrificiul. Ceea ce dezonoreaz˘a pe Dumnezeu nu poate fi folositor
pentru nimeni. Binecuvântarea cerului nu poate s˘a înso¸teasc˘a pe un
om care calc˘a principiile ve¸snice ale drept˘a¸tii. ¸Si un singur p˘acat
cultivat cu pl˘acere este îndestul˘ator pentru a produce degradarea
caracterului ¸si pentru a r˘at˘aci pe al¸tii. Dac˘a piciorul sau mâna trebuie
t˘aiate ¸si chiar ochiul trebuie scos pentru a sc˘apa trupul de moarte, cu
cât mai mult ar trebui s˘a fie îndep˘artat p˘acatul, care aduce moartea
ve¸snic˘a!
La serviciul ritual se ad˘auga sare la fiecare jertf˘a. Aceasta, ase-
menea jertfei de t˘amâie, însemna c˘a numai neprih˘anirea lui Hristos
putea face ca serviciul s˘a fie primit de Dumnezeu. Referindu-Se la
aceast˘a practic˘a, Isus a zis: „Orice jertf˘a va fi s˘arat˘a cu sare“. „S˘a
ave¸ti sare în voi în¸siv˘a ¸si s˘a tr˘ai¸ti în pace unii cu al¸tii.“ To¸ti cei ce vor
s˘a se prezinte ca „jertf˘a vie, sfânt˘a, pl˘acut˘a lui Dumnezeu“ (Rom.
12, 1) trebuie s˘a primeasc˘a sarea mântuitoare, neprih˘anirea Mântui-
torului nostru. Atunci ei devin „sarea p˘amântului“, care în mijlocul
oamenilor ¸tin r˘aul pe loc, a¸sa cum sarea fere¸ste de stric˘aciune (Mat.
5, 13). Dar, dac˘a sarea ¸si-a pierdut gustul, dac˘a temerea de Dum-
nezeu este numai din gur˘a, f˘ar˘a s˘a cuprind˘a ¸si iubirea lui Hristos,
nu e nici o putere spre bine în aceasta. Acea via¸t˘a nu poate exercita
nici o influen¸t˘a mântuitoare asupra lumii. Energia ¸si capacitatea
voastr˘a de a ajuta la dezvoltarea Împ˘ar˘a¸tiei Mele, zice Isus, depind
de primirea Duhului Meu. Voi trebuie s˘a fi¸ti p˘arta¸si la harul Meu,
pentru a fi un miros de via¸t˘a spre via¸t˘a. Atunci nu va mai fi nici
rivalitate, nici c˘autarea interesului propriu, nici dorin¸ta dup˘a locul
cel mai de frunte. Voi trebuie s˘a ave¸ti iubirea aceea care nu caut˘a
folosul s˘au, ci binele altuia.
P˘ac˘atosul care se poc˘aie¸ste s˘a-¸si a¸tinteasc˘a deci ochii asupra
„Mielului lui Dumnezeu, care ridic˘a p˘acatul lumii“ (Ioan 1, 29); ¸si,
privind, se schimb˘a. Teama lui e preschimbat˘a în bucurie, îndoielile
în n˘adejde. Se d˘a pe fa¸t˘a recuno¸stin¸t˘a. Inima de piatr˘a e sf˘arâmat˘a.
Un val de iubire inund˘a sufletul. Hristos este în el ca un izvor de
ap˘a care ¸tâ¸sne¸ste în via¸ta ve¸snic˘a. Atunci când vedem pe Isus, Om
al durerii, obi¸snuit cu suferin¸ta, lucrând s˘a salveze ce era pierdut,