Basic HTML Version
La sarbatoarea corturilor
381
pline cu aceste locuin¸te înverzite ¸si p˘areau vii din cauza mul¸timii de
oameni.
Cu cânt˘ari sfinte ¸si cu mul¸tumiri, închin˘atorii s˘arb˘atoreau aceast˘a
ocazie. Cu pu¸tin înainte de aceast˘a s˘arb˘atoare era Ziua Isp˘a¸sirii,
când, dup˘a ce î¸si m˘arturiseau p˘acatele, oamenii erau declara¸ti ca
fiind în pace cu cerul. În felul acesta, se preg˘atea calea pentru bucuria
s˘arb˘atorii. „L˘auda¸ti pe Domnul c˘aci este bun, c˘aci îndurarea Lui
¸tine în veci“ (Ps. 106, 1). Cuvintele acestea r˘asunau triumf˘ator, în
timp ce tot felul de instrumente, împreun˘a cu strig˘ate de osana,
înso¸teau cântarea. Templul era centrul bucuriei tuturor. Aici avea loc
solemnitatea ceremoniilor pentru jertf˘a. Aici, rânduit de o parte ¸si
de alta a sc˘arii de marmur˘a alb˘a de la cl˘adirea sfânt˘a, corul levi¸tilor
conducea serviciul cânt˘arilor. Mul¸timea credincio¸silor, fluturând
ramuri de palmier ¸si de mirt, prindea ecoul corului; ¸si iar˘a¸si melodia
era reluat˘a de glasurile din apropiere ¸si dep˘artare, pân˘a când dealurile
din jur r˘asunau de cântece de laud˘a.
Noaptea, atât templul, cât ¸si curtea str˘aluceau de lumin˘a arti-
ficial˘a. Muzica, unduirea ramurilor de palmier, osanalele voioase,
marea adunare de oameni, peste care se rev˘arsa lumina din l˘ampile
suspendate, costumele preo¸tilor ¸si m˘are¸tia ceremoniilor se uneau
pentru a da na¸stere unei priveli¸sti care îi impresiona adânc pe privi-
tori. Dar cea mai impresionant˘a ceremonie a s˘arb˘atorii, care d˘adea
na¸stere celei mai mari veselii, era aceea care amintea un eveniment
petrecut în c˘al˘atoria prin pustie.
Înc˘a din zorii zilei, preo¸tii sunau prelung ¸si p˘atrunz˘ator din trâm-
bi¸tele lor de argint, iar trâmbi¸tele ¸si strig˘atele oamenilor din colibele
lor r˘asunau pe deal ¸si câmpie, salutând ziua de s˘arb˘atoare. Apoi
[449]
preotul scotea din apele curg˘atoare ale Chedronului un vas plin cu
ap˘a ¸si, ridicându-l, în timp ce trâmbi¸tele sunau, urca pe treptele largi
ale templului, cu pas solemn ¸si rar, în timp ce cânta: „Picioarele mi
se opresc în por¸tile tale, Ierusalime!“ (Ps. 122, 2).
El aducea ulciorul cu ap˘a la altarul care se afla în mijlocul cur¸tii
preo¸tilor. Aici erau dou˘a vase de argint, iar lâng˘a fiecare dintre ele
se afla câte un preot. Ulciorul cu ap˘a era turnat într-un vas, iar în
cel˘alalt, un ulcior cu vin; ¸si con¸tinutul acestora curgea, printr-un tub,
în pârâul Chedron ¸si ajungea apoi în Marea Moart˘a. Turnarea acestei
ape consacrate reprezenta izvorul care a ¸tâ¸snit din stânc˘a la porunca
lui Dumnezeu, pentru a stinge setea copiilor lui Israel. Atunci, glasul