Basic HTML Version
„Lumina lumii“
401
divin˘a pentru p˘acat. În propria experien¸t˘a, el a tr˘ait o exemplificare a
acestui sacrificiu, când a primit porunca: „Ia pe fiul t˘au, pe singurul
t˘au fiu, pe care-l iube¸sti, pe Isaac... ¸si adu-l ardere de tot“ (Gen. 22,
2). El l-a pus pe fiul f˘ag˘aduin¸tei pe altarul de jertf˘a, fiul în care erau
adunate toate n˘adejdile lui. Apoi, în timp ce ¸sedea al˘aturi de altar,
având cu¸titul ridicat, gata s˘a asculte de porunca lui Dumnezeu, a
auzit un glas din cer, zicând: „S˘a nu pui mâna pe b˘aiat ¸si s˘a nu-i faci
nimic; c˘aci ¸stiu acum c˘a te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cru¸tat
pe fiul t˘au, pe singurul t˘au fiu, pentru Mine“ (Gen. 22, 12).
[469]
Prin aceast˘a încercare grozav˘a a trebuit s˘a treac˘a Avraam, ca s˘a
poat˘a vedea ziua lui Hristos ¸si s˘a-¸si dea seama de marea iubire a lui
Dumnezeu pentru lume — atât de mare, încât, pentru a o ridica din
degradarea ei, a dat pe unicul S˘au Fiu la cea mai ru¸sinoas˘a moarte.
Avraam a înv˘a¸tat de la Dumnezeu lec¸tia cea mai mare, care a
fost dat˘a celor muritori. Rug˘aciunea lui de a-L vedea pe Hristos
înainte de a muri a fost ascultat˘a. L-a v˘azut pe Hristos, a v˘azut tot
ce pot vedea cei muritori ¸si s˘a tr˘aiasc˘a. Consacrându-se pe deplin, el
a fost în stare s˘a în¸teleag˘a viziunea despre Hristos ce i-a fost dat˘a. I
s-a ar˘atat c˘a, dând pe unicul S˘au Fiu spre a-i salva pe p˘ac˘ato¸si de la
ruina ve¸snic˘a, Dumnezeu f˘acea un sacrificiu mare ¸si minunat, mai
presus de ce ar fi putut face vreun om.
Experien¸ta lui Avraam d˘a r˘aspunsul la întrebarea: „Cu ce voi
întâmpina pe Domnul ¸si cu ce m˘a voi pleca înaintea Dumnezeului
Celui Preaînalt? Îl voi întâmpina oare cu arderi de tot, cu vi¸tei de un
an? Dar prime¸ste Domnul oare mii de berbeci sau zeci de mii de râuri
de untdelemn? S˘a dau eu pentru f˘ar˘adelegile mele pe întâiul meu
n˘ascut, rodul trupului meu pentru p˘acatul sufletului meu?“ (Mica 6,
6.7). În cuvintele lui Avraam: „Fiule, Dumnezeu Însu¸si va purta de
grij˘a de mielul pentru arderea de tot“ (Gen. 22, 8) ¸si în m˘asurile luate
de Dumnezeu pentru a pune o jertf˘a în locul lui Isaac, se declar˘a
c˘a nici un om nu poate s˘avâr¸si isp˘a¸sirea de sine. Sistemul p˘agân de
jertfe nu putea fi cu nici un chip primit de Dumnezeu. Nici un tat˘a
nu trebuie s˘a ofere pe fiul s˘au sau pe fiica sa ca jertf˘a pentru p˘acat.
Numai Fiul lui Dumnezeu poate s˘a poarte vinov˘a¸tia lumii.
Prin suferin¸ta sa, Avraam a ajuns s˘a contemple lucrarea de sacri-
ficiu a Mântuitorului. Dar Israel nu voia s˘a în¸teleag˘a ceea ce era a¸sa
de potrivnic inimii lor îngâmfate. Cuvintele lui Hristos cu privire
la Avraam nu c˘ap˘atau pentru ascult˘atorii Lui nici o semnifica¸tie