454
Hristos Lumina Lumii
acum pentru Laz˘ar urmau s˘a pl˘anuiasc˘a în curând moartea Lui, a
Aceluia care era învierea ¸si via¸ta. Dar cât de neînstare erau iudeii
necredincio¸si s˘a în¸teleag˘a ce însemnau lacrimile Lui! Câ¸tiva, care
[534]
nu puteau s˘a vad˘a decât partea din afar˘a a scenei din fa¸ta lor drept
cauz˘a a întrist˘arii Lui, au spus în ¸soapt˘a: „Iat˘a cât de mult îl iubea“.
Al¸tii, c˘autând s˘a arunce s˘amân¸ta îndoielii în inima celor prezen¸ti, au
spus în batjocur˘a: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca
nici omul acesta s˘a nu moar˘a?“ Dac˘a Hristos ar fi putut s˘a-l salveze
pe Laz˘ar, atunci de ce a îng˘aduit s˘a moar˘a?
Cu ochi profetic, Hristos a v˘azut vr˘ajm˘a¸sia fariseilor ¸si a sadu-
cheilor. ¸Stia c˘a ei pl˘anuiesc s˘a-L omoare. ¸Stia c˘a unii dintre aceia
care se ar˘atau acum pe dinafar˘a atât de iubitori î¸si vor închide curând
u¸sa n˘adejdii ¸si por¸tile cet˘a¸tii lui Dumnezeu. Umilirea ¸si crucificarea
Sa, care urmau s˘a aib˘a loc în curând, aveau s˘a duc˘a la distrugerea
Ierusalimului ¸si atunci nimeni nu mai avea s˘a boceasc˘a pe cei mor¸ti.
Pedeapsa care trebuia s˘a vin˘a asupra Ierusalimului se zugr˘avea foarte
limpede în fa¸ta Sa. El vedea Ierusalimul înconjurat de legiunile ro-
mane. ¸Stia c˘a mul¸ti dintre cei care plângeau acum pentru Laz˘ar
urmau s˘a moar˘a în timpul asedierii cet˘a¸tii, ¸si pentru moartea lor nu
mai era n˘adejde.
Isus plângea nu numai din cauza scenei din fa¸ta Sa. Îl ap˘asa
povara durerii veacurilor. El vedea grozavele urm˘ari ale c˘alc˘arii
Legii lui Dumnezeu. Vedea c˘a în istoria lumii, începând cu moartea
lui Abel, lupta dintre bine ¸si r˘au nu încetase nici o clip˘a. Privind
prin anii ce urmau s˘a vin˘a, vedea suferin¸ta ¸si întristarea, lacrimile
¸si moartea care trebuiau s˘a fie partea oamenilor. Inima Lui era
str˘apuns˘a de durerea întregului neam omenesc din toate veacurile
¸si din toat˘a p˘ar¸tile. Durerile neamului p˘ac˘atos ap˘asau greu asupra
sufletului S˘au ¸si, în timp ce dorea s˘a aline toate suferin¸tele lor, ochii
S˘ai erau plini de lacrimi.
„Isus S-a înfiorat din nou în Sine ¸si S-a dus la mormânt.“ Laz˘ar
fusese a¸sezat într-o pe¸ster˘a, în stânc˘a, ¸si o piatr˘a grea era a¸sezat˘a la
intrare. „Da¸ti piatra la o parte“, a zis Hristos. Crezând c˘a dore¸ste
numai s˘a vad˘a mortul, Marta s-a opus, spunând c˘a trupul fusese în-
mormântat de patru zile ¸si intrase deja în descompunere. Declara¸tia
aceasta, dat˘a înainte de învierea lui Laz˘ar, nu le mai îng˘aduia vr˘ajma-
¸silor lui Hristos s˘a spun˘a c˘a totul nu fusese decât o în¸sel˘aciune. Mai
înainte, fariseii î¸si spuseser˘a feluritele lor p˘areri cu privire la atât de