Basic HTML Version
462
Hristos Lumina Lumii
Satana le-a ¸soptit c˘a, pentru a-¸si men¸tine autoritatea, trebuie s˘a-L
omoare pe Isus. Ei urmau sfatul acesta. Faptul c˘a puteau s˘a-¸si piard˘a
puterea era, credeau ei, un motiv destul de puternic pentru a-i duce
la o anumit˘a hot˘arâre. Cu excep¸tia câtorva, care nu îndr˘azneau s˘a-¸si
spun˘a p˘arerea, Sinedriul a primit cuvintele lui Caiafa ca fiind cuvin-
tele lui Dumnezeu. Consiliul s-a sim¸tit u¸surat; discordia a încetat.
Ei s-au hot˘arât s˘a-L omoare pe Hristos la prima ocazie favorabil˘a.
Lep˘adând dovada dumnezeirii lui Isus, preo¸tii ¸si conduc˘atorii ace¸stia
se închiseser˘a singuri într-un întuneric de nep˘atruns. Ei ajunseser˘a
cu totul sub influen¸ta lui Satana, care urma s˘a-i împing˘a cu grab˘a
dincolo de pragul ruinei ve¸snice. Dar în¸sel˘aciunea era de a¸sa na-
tur˘a, încât erau mul¸tumi¸ti de ei în¸si¸si. Se socoteau ni¸ste patrio¸ti care
c˘autau salvarea na¸tiunii.
Sinedriul s-a temut totu¸si s˘a ia m˘asuri pripite împotriva lui Isus,
ca nu cumva poporul s˘a fie a¸tâ¸tat ¸si crima pl˘anuit˘a împotriva Lui s˘a se
întoarc˘a asupra lor. Din cauza aceasta, consiliul a amânat executarea
sentin¸tei pronun¸tate. Mântuitorul a în¸teles uneltirea preo¸tilor. El ¸stia
c˘a voiau s˘a-L îndep˘arteze ¸si c˘a planul lor trebuia s˘a se împlineasc˘a
în curând. Dar nu era partea Lui s˘a gr˘abeasc˘a criza, a¸sa c˘a S-a retras
din locul acela, luându-i ¸si pe ucenici cu El. Astfel, prin pilda Sa,
El a înt˘arit înv˘a¸t˘atura pe care o d˘aduse ucenicilor: „Când v˘a vor
prigoni într-o cetate, s˘a fugi¸ti în alta“ (Mat. 10, 23). Câmpul în care
putea s˘a lucreze pentru salvarea de suflete era întins; ¸si în afar˘a de
cazul c˘a lucrul acesta ar fi fost cerut de credincio¸sia fa¸t˘a de El, servii
Domnului nu trebuiau s˘a-¸si primejduiasc˘a via¸ta.
Lucrarea public˘a a lui Isus în favoarea lumii pierdute începuse
în urm˘a cu trei ani. Pilda Sa de lep˘adare de Sine ¸si bun˘atatea Lui
dezinteresat˘a st˘ateau în fa¸ta lor. Via¸ta Lui de cur˘a¸tie, suferin¸t˘a ¸si
devo¸tiune era cunoscut˘a de to¸ti. Totu¸si, aceast˘a scurt˘a vreme de trei
ani era exact atât cât putea lumea s˘a îndure prezen¸ta Mântuitorului.
Via¸ta Lui a fost marcat˘a de persecu¸tie ¸si insult˘a. Izgonit din
Betleem de un rege gelos, respins de ai S˘ai din Nazaret, condamnat
la moarte la Ierusalim f˘ar˘a s˘a fie vinovat, Isus ¸si pu¸tinii S˘ai urma¸si
credincio¸si au g˘asit un ad˘apost vremelnic într-un ora¸s str˘ain. El, care
[542]
fusese totdeauna impresionat de durerea oamenilor, care îi vindecase
pe bolnavi, redase orbilor vederea, auzul surzilor ¸si mu¸tilor graiul,
care îi hr˘anise pe cei fl˘amânzi ¸si mângâiase pe cei întrista¸ti, era
izgonit de poporul pentru mântuirea c˘aruia lucrase. El, care umblase