Basic HTML Version
Legea noii împ˘ar˘a¸tii
465
umblat ¸si au vorbit cu El; fuseser˘a cu El atât în intimitatea familiei,
cât ¸si în adun˘arile publice. El le lini¸stise temerile, îi sc˘apase de
primejdie, le alinase suferin¸tele, îi mângâiase în dureri ¸si, plin de
r˘abdare ¸si bun˘atate, îi înv˘a¸tase pân˘a când inima lor p˘area înl˘an¸tuit˘a
de a Lui ¸si, în c˘aldura iubirii lor, doreau s˘a fie cât mai aproape de El
în Împ˘ar˘a¸tia Sa. Ori de câte ori se ivea o ocazie, Ioan se a¸seza chiar
lâng˘a Mântuitorul s˘au ¸si Iacov dorea ¸si el s˘a fie onorat cu o leg˘atur˘a
tot atât de strâns˘a.
¸Si mama lor Îl urmase pe Hristos ¸si de multe ori Îl slujise cu
d˘arnicie din avutul ei. Cu iubire de mam˘a ¸si plin˘a de ambi¸tie pentru
fiii ei, ea dorea pentru ace¸stia locul cel mai onorat în noua Împ˘ar˘a¸tie.
De aceea ea i-a încurajat s˘a-l cear˘a.
Mama a venit împreun˘a cu fiii la Isus, cerând s˘a le împlineasc˘a
dorin¸ta inimii.
„Ce voi¸ti s˘a v˘a fac?“ i-a întrebat El.
Mama a r˘aspuns: „Porunce¸ste ca în Împ˘ar˘a¸tia Ta ace¸sti doi fii ai
mei s˘a ¸sad˘a unul la dreapta ¸si altul la stânga Ta“.
Isus S-a purtat blând cu ei ¸si nu le-a mustrat egoismul, când
c˘autau s˘a fie a¸seza¸ti mai presus de fra¸tii lor. El le-a citit inimile ¸si
a cunoscut profunzimea ata¸samentului lor fa¸t˘a de El. Iubirea lor nu
era doar un sentiment omenesc; de¸si pervertit˘a de egoismul naturii
omene¸sti prin care se manifesta, ea era o rev˘arsare din izvorul iubirii
Sale r˘ascump˘ar˘atoare. El nu voia s˘a mustre, ci s˘a adânceasc˘a ¸si s˘a
cru¸te. El a zis: „Pute¸ti voi s˘a be¸ti paharul pe care am s˘a-l beau Eu ¸si
s˘a fi¸ti boteza¸ti cu botezul cu care am s˘a fiu botezat?“ Ei ¸si-au adus
aminte de cuvintele Lui tainice, care ar˘atau spre încercare ¸si sufe-
rin¸t˘a, ¸si totu¸si au r˘aspuns plini de încredere: „Putem“. Ei ar fi socotit
drept cea mai mare cinste s˘a-¸si arate credincio¸sia, împ˘art˘a¸sindu-se
de toate câte trebuia s˘a sufere Domnul lor.
„Este adev˘arat c˘a ve¸ti bea paharul Meu ¸si ve¸ti fi boteza¸ti cu
botezul cu care am s˘a fiu botezat Eu“, a spus El; în fa¸ta Lui era
o cruce în loc de tron ¸si doi r˘auf˘ac˘atori ca tovar˘a¸si, la dreapta ¸si
[549]
la stânga Lui. Ioan ¸si Iacov aveau s˘a împ˘art˘a¸seasc˘a suferin¸ta cu
Domnul lor; unul, primul dintre fra¸ti, avea s˘a piar˘a de sabie, cel˘alalt
avea s˘a îndure mai mult ca to¸ti truda, ocara ¸si persecu¸tia.
„Dar cinstea de a ¸sedea la dreapta ¸si la stânga Mea“, a continuat
El, „nu atârn˘a de Mine s-o dau, ci este p˘astrat˘a pentru aceia pentru
care a fost preg˘atit˘a de Tat˘al Meu.“ În Împ˘ar˘a¸tia lui Dumnezeu ni-