Basic HTML Version
Vaiuri pentru farisei
527
Mântuitorul a mers mai departe cu denun¸tarea c˘arturarilor ¸si a
fariseilor. „Vai de voi, pov˘a¸tuitori orbi, care zice¸ti: «Dac˘a jur˘a cineva
pe templu, nu este nimic; dar dac˘a jur˘a pe aurul templului, este legat
de jur˘amântul lui». Nebuni ¸si orbi! Care este mai mare: aurul sau
templul, care sfin¸te¸ste aurul? «Dac˘a jur˘a cineva pe altar, nu este
nimic; dar dac˘a jur˘a pe darul de pe altar, este legat de jur˘amântul
lui». Nebuni ¸si orbi! Care este mai mare: darul sau altarul, care
sfin¸te¸ste darul?“ Preo¸tii iudei interpretau cerin¸tele lui Dumnezeu
dup˘a m˘asurile lor strâmte ¸si mincinoase. Ei se încumetau s˘a fac˘a
deosebiri am˘anun¸tite în ce prive¸ste compararea vinov˘a¸tiei diferitelor
p˘acate, trecând cu u¸surin¸t˘a peste unele ¸si tratând altele, poate de mai
mic˘a importan¸t˘a, ca fiind de neiertat. Pentru bani, ei dezlegau pe unii
de leg˘amintele lor. Iar pentru sume mari uneori treceau cu vederea
f˘ar˘adelegi grozave. În acela¸si timp, preo¸tii ¸si conduc˘atorii ace¸stia
pronun¸tau judec˘a¸ti aspre pentru gre¸selile de rând.
„Vai de voi, c˘arturari ¸si farisei f˘a¸tarnici! Pentru c˘a voi da¸ti ze-
ciuial˘a din izm˘a, din m˘arar ¸si din chimen ¸si l˘asa¸ti nef˘acute cele mai
însemnate lucruri din lege: dreptatea, mila ¸si credincio¸sia; pe acestea
trebuia s˘a le face¸ti ¸si pe acelea s˘a nu le l˘asa¸ti nef˘acute.“ În aceste cu-
vinte, Domnul Hristos condamna abuzul în cazul unei datorii sfinte.
Obliga¸tia în sine El n-a dat-o la o parte. Sistemul zecimii era rânduit
de Dumnezeu ¸si a fost observat din cele mai vechi timpuri. Avraam,
p˘arintele credincio¸silor, a pl˘atit zecime din tot ce avea. Conduc˘atorii
iudeilor recuno¸steau obliga¸tia pl˘atirii zecimii, ¸si lucrul acesta era
bun; dar nu-i l˘asau pe oameni s˘a lucreze dup˘a convingerile lor în ce
[617]
prive¸ste îndeplinirea acestei datorii. Reguli arbitrare erau puse pen-
tru fiecare caz. Cerin¸tele deveni-ser˘a atât de complicate, încât era cu
neputin¸t˘a ca s˘a fie împlinite. Nimeni nu ¸stia când ¸si-a f˘acut datoria.
A¸sa cum îl d˘aduse Dumnezeu, principiul era drept ¸si ra¸tional, dar
preo¸tii ¸si rabinii f˘acuser˘a din el o povar˘a obositoare.
Tot ce porunce¸ste Dumnezeu are o însemn˘atate. Hristos a recu-
noscut pl˘atirea zecimii ca o datorie; dar El a ar˘atat c˘a aceasta nu
putea s˘a scuze neglijarea altor obliga¸tii. Fariseii erau foarte scrupu-
lo¸si în zecimea verde¸turilor din gr˘adin˘a, ca de pild˘a izma, m˘ararul
¸si chimenul; lucrul acesta îi costa pu¸tin ¸si le d˘adea o reputa¸tie de
oameni scrupulo¸si ¸si sfin¸ti. În acela¸si timp, restric¸tiile lor f˘ar˘a rost
îi ap˘asau pe oameni ¸si distrugeau respectul fa¸t˘a de principiul sfânt,
rânduit chiar de Dumnezeu. Ei ocupau mintea oamenilor cu am˘a-