Basic HTML Version
În curtea de afar˘a
537
este îndep˘artat˘a pentru totdeauna. Atât îngerii, cât ¸si oamenii sunt
atra¸si c˘atre Mântuitorul. „Dup˘a ce voi fi în˘al¸tat de pe p˘amânt“, a zis
El, „voi atrage la Mine pe to¸ti oamenii.“
Mul¸ti oameni erau în jurul lui Hristos, când a spus cuvintele
acestea, ¸si unul a zis: „Noi am auzit din Lege c˘a Hristosul r˘amâne în
veac; cum dar zici Tu c˘a Fiul omului trebuie s˘a fie în˘al¸tat? Cine este
acest Fiu al omului?“ Isus le-a zis: „Lumina mai este pu¸tin˘a vreme
în mijlocul vostru. Umbla¸ti ca unii care ave¸ti lumin˘a, ca s˘a nu v˘a
cuprind˘a întunericul: cine umbl˘a în întuneric, nu ¸stie unde merge.
Cât˘a vreme ave¸ti lumina între voi, crede¸ti în lumin˘a, ca s˘a fi¸ti fii ai
luminii.“
„M˘acar c˘a f˘acuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în
El.“ Ei Îl întrebaser˘a odat˘a pe Mântuitorul: „Ce semn faci Tu, ca
s˘a vedem ¸si s˘a credem în Tine?“ (Ioan 6, 30). Se d˘aduser˘a semne
nenum˘arate, dar ei închiseser˘a ochii ¸si î¸si împietriser˘a inima. Acum,
când Însu¸si Tat˘al vorbise ¸si nu mai puteau cere un alt semn, tot
refuzau s˘a cread˘a.
„Totu¸si, chiar dintre frunta¸si, mul¸ti au crezut în El; dar de frica
fariseilor, nu-L m˘arturiseau pe fa¸t˘a, ca s˘a nu fie da¸ti afar˘a din sina-
gog˘a.“ Ei preferau onoarea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu.
Pentru a sc˘apa de ocar˘a ¸si ru¸sine, t˘ag˘aduiau pe Hristos ¸si lep˘adau
darul vie¸tii ve¸snice. ¸Si câ¸ti n-au f˘acut la fel de-a lungul veacurilor!
Lor li se adreseaz˘a toate cuvintele de avertisment ale Mântuitorului:
„Cine î¸si iube¸ste via¸ta, o va pierde“. „Pe cine M˘a nesocote¸ste“, a zis
Isus, „¸si nu prime¸ste cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe
care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi“ (Ioan 12, 48).
Vai de cei care n-au cunoscut timpul cercet˘arii lor! Încet ¸si cu
p˘arere de r˘au, Hristos a p˘ar˘asit pentru totdeauna locul templului.
[627]