Basic HTML Version
626
Hristos Lumina Lumii
înainte s˘a semneze sentin¸ta de condamnare, s-a hot˘arât s˘a cunoasc˘a
acuza¸tiile ce erau aduse împotriva Lui ¸si dac˘a puteau fi dovedite.
Dac˘a judecata voastr˘a este suficient˘a, a spus el, atunci de ce
L-a¸ti mai adus pe arestat la mine? „Lua¸ti-L voi ¸si judeca¸ti-L dup˘a
legea voastr˘a.“ Constrân¸si în felul acesta, preo¸tii au spus c˘a ei L-au
condamnat deja, dar c˘a trebuie s˘a aib˘a ¸si hot˘arârea lui Pilat pentru ca
osânda lor s˘a fie valabil˘a. Care este sentin¸ta pe care a¸ti pronun¸tat-o?
a întrebat Pilat. Pedeapsa cu moartea, au r˘aspuns ei; dar nu este
îng˘aduit de lege s˘a omorâm pe nimeni. Ei i-au cerut lui Pilat s˘a-i
cread˘a pe cuvânt cu privire la vinov˘a¸tia lui Hristos ¸si s˘a înt˘areasc˘a
hot˘arârea luat˘a de ei. θsi luau r˘aspunderea pentru cele ce aveau s˘a
urmeze.
Pilat nu era un judec˘ator drept sau con¸stiincios; dar, de¸si slab din
punct de vedere moral, el a refuzat s˘a le satisfac˘a cererea. Nu-L va
condamna pe Hristos pân˘a când nu va fi adus˘a o acuza¸tie împotriva
Lui.
Preo¸tii se aflau în încurc˘atur˘a. Ei ¸si-au dat seama c˘a trebuiau
s˘a-¸si ascund˘a f˘a¸t˘arnicia în cea mai deplin˘a tain˘a. Nu trebuiau s˘a
lase s˘a se în¸teleag˘a c˘a Domnul Hristos fusese arestat pentru motive
religioase. Dac˘a acestea aveau s˘a fie prezentate ca un motiv, atunci
ac¸tiunile lor n-ar fi avut nici o valoare înaintea lui Pilat. Ei trebuiau
s˘a-L prezinte pe Domnul Hristos ca ac¸tionând împotriva legilor
civile; atunci El putea fi pedepsit ca un criminal politic. Agita¸tiile ¸si
r˘ascoalele împotriva guvern˘arii romane erau obi¸snuite printre iudei.
Romanii reac¸tionaser˘a foarte aspru împotriva acestor revolte ¸si erau
totdeauna în gard˘a spre a reprima orice ac¸tiune care ar fi putut duce
la r˘azmeri¸t˘a.
Numai cu câteva zile înainte, fariseii c˘autaser˘a s˘a-L prind˘a în
curs˘a pe Domnul Hristos cu întrebarea: „Se cuvine s˘a pl˘atim bir
Cezarului sau nu?“ Dar Domnul le demascase atunci f˘a¸t˘arnicia.
Romanii, care fuseser˘a de fa¸t˘a, au v˘azut înfrângerea deplin˘a a unel-
tirilor, precum ¸si tulburarea la r˘aspunsul S˘au: „Da¸ti dar Cezarului ce
este al Cezarului“ (Luca 20, 22-25).
Preo¸tii c˘autau acum s˘a înf˘a¸ti¸seze lucrurile ca ¸si cum, cu acea
ocazie, Domnul Hristos ar fi dat înv˘a¸t˘atura pe care ei n˘ad˘ajduiau
[726]
c˘a o va da. În strâmtorarea lor, ei au adus, în sprijinul lor, martori
mincino¸si ¸si „au început s˘a-L pârasc˘a ¸si s˘a zic˘a: «Pe omul acesta
L-am g˘asit a¸tâ¸tând neamul nostru la r˘ascoal˘a, oprind a pl˘ati bir