60
Hristos Lumina Lumii
însemn˘atate. Rabinii se ru¸sinau s˘a înve¸te de la un copil. Preten¸tia lor
era c˘a ei au dreptul s˘a explice Scripturile ¸si c˘a El n-are alt˘a datorie
decât s˘a primeasc˘a interpretarea lor. Se mâniau pentru c˘a Isus Se
împotrivea cuvântului lor.
Ei ¸stiau c˘a în Scriptur˘a nu se putea g˘asi nici o autoritate în
favoarea tradi¸tiilor lor. θsi d˘adeau seama c˘a Isus îi întrecea cu mult
în în¸telegere spiritual˘a. Cu toate acestea, erau mânio¸si c˘a nu ascult˘a
de preceptele lor. Neizbutind s˘a-L conving˘a, ei se duceau la Iosif
[86]
¸si la Maria ¸si se plângeau de nesupunerea Lui. În felul acesta, El
suferea mustr˘ari ¸si critici.
Înc˘a de timpuriu, Isus începuse s˘a lucreze din proprie ini¸tiativ˘a
la formarea caracterului S˘au ¸si nici chiar respectul ¸si iubirea fa¸t˘a de
p˘arin¸tii S˘ai nu-L puteau face s˘a renun¸te la ascultarea de Cuvântul
lui Dumnezeu. „St˘a scris“ era motivul, ori de câte ori f˘acea un lucru
deosebit de cele obi¸snuite în familie. Influen¸ta rabinilor îns˘a I-a adus
mult˘a am˘ar˘aciune în via¸t˘a. Din tinere¸te a trebuit s˘a înve¸te lec¸tia grea
c˘a trebuie s˘a tac˘a ¸si s˘a sufere cu r˘abdare.
Fra¸tii Lui, cum erau numi¸ti copiii lui Iosif, erau de partea rabini-
lor. Ei insistau c˘a tradi¸tiile trebuie s˘a fie ¸tinute ca ¸si când ele erau
ni¸ste cerin¸te ale lui Dumnezeu. Ei priveau chiar preceptele oame-
nilor ca fiind mai presus de Cuvântul lui Dumnezeu ¸si se sup˘arau
v˘azând cum gândirea clar˘a a lui Isus ar˘ata deosebirea dintre cele
r˘at˘acite ¸si cele adev˘arate. Ei condamnau ascultarea Lui strict˘a de
Legea lui Dumnezeu ca fiind înc˘ap˘a¸tânare. Erau îns˘a surprin¸si de
cuno¸stin¸ta ¸si în¸telepciunea date pe fa¸t˘a în r˘aspunsurile pe care le
d˘adea rabinilor. ¸Stiau c˘a nu fusese înv˘a¸tat de oameni în¸telep¸ti, dar
nu puteau s˘a nu vad˘a c˘a El era un înv˘a¸t˘ator pentru ei. Recuno¸steau
c˘a educa¸tia Lui era mai înalt˘a decât a lor. Dar nu în¸telegeau faptul
c˘a El a avut acces la pomul vie¸tii, un izvor de în¸telepciune pe care ei
nu-l cuno¸steau.
Hristos nu era exclusivist, ¸si în privin¸ta aceasta iar˘a¸si îi sup˘arase
pe farisei, pentru c˘a Se dep˘artase de regulile lor aspre. El a g˘asit
domeniul religiei închis cu ziduri de desp˘ar¸tire, ca pe ceva prea
sfânt spre a fi pus în via¸ta de toate zilele. El a d˘arâmat aceste ziduri
de desp˘ar¸tire. În leg˘aturile Lui cu oamenii, nu întreba: Care este
crezul t˘au? Din ce biseric˘a faci parte? El θsi folosea puterea de
a-i ajuta pe to¸ti aceia care aveau nevoie de ajutor. În loc s˘a Se
închid˘a într-o chilie de monah, ca astfel s˘a arate ce caracter sfânt