Page 664 - Hristos Lumina Lumii

Basic HTML Version

660
Hristos Lumina Lumii
bazeaz˘a numai pe bun˘atate, mil˘a ¸si iubire ¸si prezentarea acestor
principii reprezint˘a mijloacele ce trebuie folosite. Cârmuirea lui
Dumnezeu este moral˘a, iar adev˘arul ¸si iubirea trebuie s˘a fie puterea
predominant˘a.
A fost planul lui Dumnezeu acela ca lucrurile s˘a fie puse pe o
temelie de ve¸snic˘a siguran¸t˘a, iar în consf˘atuirile din cer se hot˘arâse
ca s˘a i se dea timp lui Satana pentru a-¸si dezvolta principiile care
st˘ateau la temelia sistemului s˘au de cârmuire. El sus¸tinuse c˘a acestea
sunt superioare principiilor lui Dumnezeu. S-a dat timp pentru ca
principiile lui Satana s˘a fie puse în aplicare, ca ele s˘a poat˘a fi v˘azute
de universul ceresc.
Satana i-a dus pe oameni la p˘acat ¸si Planul de Mântuire a fost
pus în aplicare. Timp de patru mii de ani, Hristos a lucrat pentru
ridicarea omului, iar Satana, pentru ruina ¸si degradarea lui. Universul
ceresc a privit toate acestea.
Când Domnul Isus a venit în lumea aceasta, puterea lui Satana a
fost îndreptat˘a împotriva Sa. Da la data când El S-a ar˘atat ca prunc
la Betleem, uzurpatorul s-a str˘aduit s˘a-L nimiceasc˘a. El a c˘autat pe
toate c˘aile posibile s˘a-L împiedice pe Isus s˘a aib˘a o copil˘arie des˘a-
vâr¸sit˘a, o vârst˘a a b˘arb˘a¸tiei nep˘atat˘a, o slujire sfânt˘a ¸si un sacrificiu
f˘ar˘a cusur. Dar el a fost înfrânt. N-a putut s˘a-L duc˘a pe Hristos în
p˘acat. N-a putut s˘a-L descurajeze sau s˘a-L îndep˘arteze de la lucrarea
pe care venise s-o aduc˘a la îndeplinire pe p˘amânt. Din pustie la
Golgota, furtuna mâniei lui Satana s-a ab˘atut asupra Lui, dar, cu cât
aceasta lovea mai nemilos, cu atât mai categoric Fiul lui Dumnezeu
S-a prins de mâna Tat˘alui ¸si st˘aruia s˘a mearg˘a mai departe pe c˘ararea
stropit˘a cu sânge. Toate eforturile lui Satana de a-L ap˘asa ¸si înfrânge
n-au f˘acut decât s˘a aduc˘a într-o lumin˘a ¸si mai curat˘a caracterul S˘au
nep˘atat.
Cerul întreg ¸si lumile nec˘azute în p˘acat fuseser˘a martore la
aceast˘a lupt˘a. Cu ce interes viu au urm˘arit ele scenele de înche-
iere a conflictului! Ei L-au v˘azut pe Mântuitorul intrând în gr˘adina
Ghetsemani, cu sufletul ap˘asat de groaz˘a ¸si întuneric mare. Ei au
auzit strig˘atul S˘au amar: „Tat˘a, dac˘a este cu putin¸t˘a, dep˘arteaz˘a de
la Mine paharul acesta“ (Matei 26, 39). Când prezen¸ta Tat˘alui s-a
retras, ei L-au v˘azut întristat, o întristare plin˘a de o am˘ar˘aciune ce o
întrecea pe aceea a ultimei lupte cu moartea. Sudoarea de sânge era
împins˘a afar˘a prin porii pielii Sale ¸si c˘adea în pic˘aturi pe p˘amânt.
[760]