Basic HTML Version
„A înviat Domnul“
679
Un cutremur de p˘amânt a marcat momentul în care Hristos ¸Si-a
depus via¸ta ¸si un alt cutremur a semnalat clipa când a reluat-o în
triumf. Acela care biruise moartea ¸si mormântul a ie¸sit din mormânt
având semnele unui biruitor, în mijlocul zguduirii p˘amântului, al
fulgerelor care alergau în toate p˘ar¸tile urmate de bubuitul tunetelor.
Când va reveni pe p˘amânt, El va zgudui „nu numai p˘amântul, ci ¸si
cerul“. „P˘amântul se clatin˘a ca un om beat, tremur˘a ca o colib˘a.“
„Cerurile sunt f˘acute sul ca o carte“, „trupurile cere¸sti se vor topi
de mare c˘aldur˘a ¸si p˘amântul, cu tot ce este pe el, va arde.“ „Dar
Domnul este sc˘aparea poporului S˘au, ¸si ocrotirea copiilor lui Israel.“
(Evrei 12, 26; Isaia 24, 20; 34, 4; 2 Petru 3, 10; Ioel 3, 16).
La moartea lui Isus, osta¸sii v˘azuser˘a p˘amântul înf˘a¸surat în întu-
neric la miezul zilei; dar, la înviere, ei au v˘azut str˘alucirea îngerilor
luminând în noapte ¸si au auzit pe locuitorii cerului cum cânt˘a cu
mare bucurie ¸si în triumf: „Tu ai biruit pe Satana ¸si puterile întuneri-
cului; Tu ai înghi¸tit moartea în biruin¸t˘a“.
Hristos a ie¸sit din mormânt prosl˘avit ¸si garda roman˘a a putut
s˘a-L priveasc˘a. Privirea solda¸tilor a r˘amas a¸tintit˘a la fa¸ta Aceluia
pe care ei, cu pu¸tin înainte, Îl luaser˘a în râs ¸si batjocur˘a. În aceast˘a
Fiin¸t˘a prosl˘avit˘a ei vedeau pe Captivul pe care-L v˘azuser˘a în odaia
de judecat˘a, pe Acela pentru care ei împletiser˘a o coroan˘a de spini.
El era Acela care, f˘ar˘a s˘a Se împotriveasc˘a, a stat în fa¸ta lui Pilat ¸si a
lui Irod ¸si a l˘asat ca trupul Lui s˘a fie sfâ¸siat de loviturile biciului. El
era Acela care fusese pironit pe cruce, la care preo¸tii ¸si conduc˘atorii,
plini de mul¸tumire de sine, d˘aduser˘a din cap, zicând: „Pe al¸tii i-a
mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui!“ (Mat. 27, 42). Acesta
este Cel care fusese pus în mormântul cel nou al lui Iosif. Decretul
cerului eliberase pe Captiv. Dac˘a mun¸ti ar fi fost îngr˘am˘adi¸ti peste
[781]
mun¸ti deasupra mormântului S˘au, nu L-ar fi putut împiedica s˘a ias˘a.
La vederea îngerilor ¸si a Mântuitorului în slav˘a, p˘azitorii romani
le¸sinaser˘a ¸si ar˘atau ca ni¸ste mor¸ti. Când str˘alucirea cereasc˘a s-a
ascuns de ochii lor, ei s-au ridicat ¸si, cât puteau s˘a-i duc˘a de repede
picioarele lor tremurânde, ¸si-au f˘acut drum c˘atre poarta gr˘adinii.
Cl˘atinându-se ca ni¸ste oameni be¸ti, se gr˘abir˘a spre cetate, spunându-
le celor pe care-i întâlneau nout˘a¸tile minunate. S-au dus la Pilat, dar
cele spuse de ei au fost raportate autorit˘a¸tilor iudaice ¸si mai marii
preo¸tilor ¸si conduc˘atorii au trimis dup˘a ei ca s˘a fie adu¸si mai întâi
înaintea lor. Osta¸sii ace¸stia aveau o înf˘a¸ti¸sare ciudat˘a. Tremurând