682
Hristos Lumina Lumii
rostise în fa¸ta preo¸tilor ¸si conduc˘atorilor: „Strica¸ti templul acesta, ¸si
în trei zile îl voi ridica“ (Ioan 10, 17-18; 2, 19).
Deasupra mormântului deschis al lui Iosif, Hristos proclamase
biruitor: „Eu sunt învierea ¸si via¸ta“. Cuvinte de felul acesta numai
Dumnezeirea putea rosti. Toate f˘apturile create tr˘aiesc numai prin
voin¸ta ¸si puterea lui Dumnezeu. Ele sunt dependente de via¸ta lui
Dumnezeu. De la serafimul cel mai de sus ¸si pân˘a la cea mai neîn-
semnat˘a fiin¸t˘a însufle¸tit˘a, toate î¸si primesc via¸ta de la Izvorul vie¸tii.
Numai Acela care este una cu Dumnezeu putea s˘a spun˘a: „Am pute-
rea s˘a-Mi dau via¸ta, ¸si am putere s˘a o iau din nou“. În dumnezeirea
Sa, Hristos avea puterea de a rupe leg˘aturile mor¸tii.
Hristos a înviat din mor¸ti ca cel dintâi rod al celor adormi¸ti. El
era antitipul snopului de leg˘anat, iar învierea Lui a avut loc tocmai în
[786]
ziua de care snopul de leg˘anat trebuia s˘a fie adus înaintea Domnului.
Timp de mai mult de o mie de ani s-a f˘acut aceast˘a ceremonie
simbolic˘a. Se adunau din câmpurile gata de secerat primele spice
de grâu copt, iar, când oamenii mergeau la Ierusalim pentru Pa¸ste,
snopul din cele dintâi roade era leg˘anat înaintea Domnului ca un dar
de mul¸tumire. Numai dup˘a ce se aducea acest dar se putea secera
grâul, ca apoi s˘a poat˘a fi adunat în snopi. Snopul înf˘a¸ti¸sat Domnului
preînchipuia seceri¸sul. Tot astfel ¸si Hristos, ca întâiul rod, înf˘a¸ti¸sa
marele seceri¸s spiritual ce trebuia s˘a se adune pentru Împ˘ar˘a¸tia lui
Dumnezeu. Învierea Lui este tipul ¸si garantul învierii tuturor celor
neprih˘ani¸ti, care au ador-mit. „C˘aci dac˘a credem c˘a Isus a murit ¸si a
înviat, credem ¸si c˘a Dumnezeu va aduce înapoi împreun˘a cu Isus pe
cei ce au adormit în El“ (1 Tes. 4, 14).
Atunci când Hristos a înviat, El a eliberat din mormânt o mul¸time
de captivi. Cutremurul de la moartea Lui deschisese mormintele ¸si,
când El a înviat, ei au venit afar˘a cu El. Ace¸stia fuseser˘a conlucr˘atori
cu Dumnezeu ¸si, cu pre¸tul vie¸tii lor, m˘arturisiser˘a despre adev˘ar. De
ast˘a dat˘a, urmau s˘a fie martori pentru Acela care îi înviase din mor¸ti.
În timpul lucr˘arii Sale, Isus readuse mor¸tii la via¸t˘a. Înviase pe
fiul v˘aduvei din Nain, pe fiica unui b˘arbat de frunte ¸si pe Laz˘ar. Dar
ace¸stia nu erau îmbr˘aca¸ti în nemurire. Dup˘a învierea lor, erau înc˘a
supu¸si mor¸tii. Dar aceia care au ie¸sit din mormânt la învierea lui
Hristos erau ridica¸ti la via¸t˘a ve¸snic˘a. Ei s-au în˘al¸tat cu El, ca trofee
ale biruin¸tei Sale asupra mor¸tii ¸si mormântului. „Ace¸stia“, a spus
Hristos, „nu mai sunt robii lui Satana, i-am r˘ascump˘arat. I-am adus