Basic HTML Version
704
Hristos Lumina Lumii
departe grij˘a de ei. În timp ce vor face lucrarea Sa, El Se va îngriji de
cele necesare. Isus avea un anumit scop când i-a îndemnat s˘a arunce
plasa în partea dreapt˘a a b˘arcii. Pe partea aceasta st˘atea El pe ¸t˘arm.
Aceasta era partea credin¸tei. Dac˘a lucrau în leg˘atur˘a cu El — unind
puterea Lui divin˘a cu str˘aduin¸tele lor omene¸sti -, nu se putea s˘a nu
aib˘a succes.
Hristos trebuia s˘a mai dea o lec¸tie, care îl privea în mod deosebit
pe Petru. T˘ag˘aduirea Domnului s˘au fusese în contrast ru¸sinos cu
pretinsa credincio¸sie de mai înainte a lui Petru. El Îl dezonorase pe
Hristos ¸si atr˘asese asupra sa neîncrederea fra¸tilor s˘ai. Ei se gândeau
c˘a nu i se va mai îng˘adui s˘a ocupe locul pe care îl avusese înainte
între ei ¸si el însu¸si î¸si d˘adea seama c˘a nu mai inspira nici un fel
de încredere. Înainte de a fi chemat s˘a-¸si reia lucrarea apostolic˘a,
trebuia s˘a dea dovad˘a de poc˘ain¸t˘a înaintea lor. F˘ar˘a aceast˘a dovad˘a,
de¸si se poc˘aise, p˘acatul lui ar fi putut s˘a-i nimiceasc˘a influen¸ta ca
serv al lui Hristos. Mântuitorul i-a dat ocazia s˘a câ¸stige încrederea
fra¸tilor s˘ai ¸si, pe cât posibil, s˘a îndep˘arteze ocara pe care o adusese
asupra Evangheliei.
Aici se d˘a o înv˘a¸t˘atur˘a pentru to¸ti urma¸sii lui Hristos. Evanghelia
nu face nici un compromis cu r˘aul. Ea nu poate s˘a scuze p˘acatul.
P˘acatele ascunse trebuie s˘a fie m˘arturisite în ascuns înaintea lui
Dumnezeu; dar, în ce prive¸ste p˘acatele f˘a¸ti¸se, trebuie s˘a se fac˘a
m˘arturisire pe fa¸t˘a. Ocara p˘acatelor ucenicilor este aruncat˘a asupra
lui Hristos. Ele îl fac pe Satana s˘a tresalte, iar sufletele îndoielnice,
s˘a se poticneasc˘a. Dând dovad˘a de poc˘ain¸t˘a, ucenicul, pe cât îi st˘a
în putin¸t˘a, trebuie s˘a îndep˘arteze aceast˘a ocar˘a.
Pe când Hristos ¸si ucenicii mâncau împreun˘a la marginea m˘arii,
Mântuitorul îi puse lui Petru întrebarea: „Simone, fiul lui Iona, M˘a
iube¸sti mai mult decât ace¸stia?“, referindu-Se la fra¸tii lui. Petru
spusese odat˘a: „Chiar dac˘a to¸ti ar g˘asi în Tine o pricin˘a de poticnire,
eu niciodat˘a nu voi g˘asi în Tine o pricin˘a de poticnire“ (Mat. 26,
33). Dar acum el se pre¸tui mai drept. „Da, Doamne“, zise el, „¸stii
c˘a Te iubesc.“ Nu se vede aici nici o sus¸tinere înfl˘ac˘arat˘a c˘a iubirea
lui este mai mare decât a fra¸tilor lui. El nu-¸si exprim˘a p˘arerea în ce
prive¸ste devo¸tiunea sa. El face apel la Acela care poate s˘a citeasc˘a
toate gândurile inimii, s˘a judece sinceritatea lui — „Tu ¸stii c˘a Te
iubesc“. Isus îi zise iar˘a¸si: „Pa¸ste mielu¸seii Mei“.
[812]