72
Hristos Lumina Lumii
Tablourile inspirate din cartea lui Isaia, ar˘atând slava lui Mesia,
erau studiul lui ziua ¸si noaptea: Odrasla din r˘ad˘acina lui I¸sai, un
Împ˘arat care va domni în dreptate, hot˘arât „cu nep˘artinire asupra
nenoroci¸tilor ¸t˘arii“, „un loc de sc˘apare împotriva furtunii... umbra
unei stânci mari într-un p˘amânt ars de soare“, Israel nu va mai fi
numit „P˘ar˘asit˘a“, nici ¸tara „Pustiu“, ci Domnul îl va numi „Pl˘ace-
rea Mea“, iar p˘amântul lui, „Beula“ (Is. 11, 4; 23, 2; 62, 4). Inima
singuraticului exilat era plin˘a de aceast˘a viziune glorioas˘a.
El Îl privea pe Împ˘arat în frumuse¸tea Lui ¸si eul era uitat. El ad-
mira maiestatea sfin¸teniei ¸si se sim¸tea f˘ar˘a putere ¸si nevrednic. Era
gata s˘a alerge ca trimis al cerului, f˘ar˘a s˘a se team˘a de vreun om, pen-
tru c˘a privise la Dumnezeu. Putea s˘a stea drept ¸si f˘ar˘a team˘a în fa¸ta
monarhilor p˘amântului, pentru c˘a se închinase înaintea Împ˘aratului
împ˘ara¸tilor.
Ioan n-a în¸teles deplin natura Împ˘ar˘a¸tiei lui Mesia. El a¸stepta
ca Israel s˘a fie sc˘apat de vr˘ajma¸sii lui na¸tionali; dar ¸tinta cea mare
a n˘adejdii lui era venirea Împ˘aratului în dreptate (neprih˘anire) ¸si
a¸sezarea lui Israel ca un neam sfânt. A¸sa credea el c˘a avea s˘a se
împlineasc˘a proorocia dat˘a la na¸sterea lui:
„θsi aduce aminte de leg˘amântul Lui cel sfânt...
C˘a, dup˘a ce ne va izb˘avi din mâna vr˘ajma¸silor no¸stri,
Ne va îng˘adui s˘a-I slujim f˘ar˘a fric˘a,
În sfin¸tenie ¸si neprih˘anire, în toate zilele vie¸tii noastre.“
El vedea pe poporul s˘au în¸selat, mul¸tumit de sine ¸si dormind
în p˘acate. El tânjea s˘a-l trezeasc˘a la o via¸t˘a mai sfânt˘a. Solia pe
care o d˘aduse Dumnezeu trebuia s˘a-i trezeasc˘a pe iudei din letargia
lor, s˘a-i fac˘a s˘a tremure din cauza marii lor p˘ac˘ato¸senii. Înainte
[104]
ca s˘amân¸ta Evangheliei s˘a poat˘a fi sem˘anat˘a, ¸tarina inimii trebuia
des¸telenit˘a. Înainte s˘a caute vindecare la Isus, trebuia s˘a-¸si dea seama
de primejdia adus˘a de r˘anile p˘acatului.
Dumnezeu nu trimite soli pentru a-l lingu¸si pe p˘ac˘atos. El nu
trimite solii de pace, ca s˘a-i legene pe oamenii nesfin¸ti¸ti într-o si-
guran¸t˘a fals˘a. El pune poveri grele pe con¸stiin¸ta f˘ac˘atorului de rele
¸si îi str˘apunge sufletul cu s˘age¸tile convingerii. Îngerii slujitori îi
prezint˘a judec˘a¸tile îngrozitoare ale lui Dumnezeu, ca s˘a adânceasc˘a
sim¸tul nevoii sale ¸si s˘a-l fac˘a s˘a strige: „Ce trebuie s˘a fac ca s˘a fiu