Basic HTML Version
88
Hristos Lumina Lumii
Tocmai în timpul celei mai mari sl˘abiciuni a fost asaltat Isus de
cele mai grozave ispite. Satana credea c˘a în felul acesta va birui.
Cu planul acesta, câ¸stigase biruin¸ta asupra oamenilor. Când puterea
sc˘adea, când voin¸ta sl˘abea ¸si când credin¸ta în Dumnezeu începea s˘a
cedeze, oameni care timp îndelungat luptaser˘a ca ni¸ste viteji pentru
adev˘ar erau birui¸ti. Moise obosise din cauza celor patruzeci de ani de
c˘al˘atorie a lui Israel ¸si, pentru o clip˘a, credin¸ta lui n-a mai fost legat˘a
cu t˘arie de puterea cea nem˘arginit˘a. El a cedat chiar la hotarul ¸T˘arii
F˘ag˘aduite. La fel ¸si Ilie, care st˘atuse neînfricat în fa¸ta regelui Ahab,
care d˘aduse piept cu întreaga na¸tiune a lui Israel ¸si cu cei patru sute
cincizeci de preo¸ti ai lui Baal care o conduceau. Dup˘a ziua aceea
memorabil˘a pe muntele Carmel, dup˘a ce profe¸tii mincino¸si fuseser˘a
uci¸si ¸si poporul recunoscuse c˘a vrea s˘a-L urmeze pe Dumnezeu, Ilie
a fugit ca s˘a-¸si scape via¸ta în fa¸ta amenin¸t˘arilor idolatrei Izabela.
A¸sa a ¸stiut Satana s˘a profite de sl˘abiciunile omene¸sti. El va lucra ¸si
de aici înainte la fel. Ori de câte ori este cineva înconjurat de nori,
încurcat de împrejur˘ari sau lovit de s˘ar˘acie sau de vreo nenorocire,
Satana e ¸si el acolo, ca s˘a ispiteasc˘a ¸si s˘a nec˘ajeasc˘a. El ne atac˘a
punctele slabe din caracterul nostru. El caut˘a s˘a clatine încrederea
noastr˘a în Dumnezeu, care îng˘aduie s˘a existe asemenea st˘ari de
lucruri. Suntem ispiti¸ti s˘a ne pierdem încrederea în Dumnezeu ¸si s˘a
punem la îndoial˘a iubirea Lui. Adesea ispititorul vine la noi, cum
s-a dus la Hristos, înf˘a¸ti¸sându-ne sl˘abiciunea ¸si defectele noastre.
[121]
El sper˘a s˘a descurajeze sufletul ¸si s˘a sf˘arâme leg˘atura noastr˘a cu
Dumnezeu. Atunci e sigur de prada lui. Dar, dac˘a îl vom întâmpina
a¸sa cum l-a întâmpinat Isus, vom sc˘apa de multe înfrângeri. Dac˘a
st˘am de vorb˘a cu vr˘ajma¸sul, îi d˘am ocazie s˘a câ¸stige.
Când i-a spus ispititorului: „Omul nu va tr˘ai numai cu pâine, ci
cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“, Hristos a repetat
cuvintele pe care le rostise c˘atre Israel cu paisprezece veacuri mai
înainte: „Domnul, Dumnezeul t˘au, te-a c˘al˘auzit în timpul acestor
patruzeci de ani în pustie... te-a smerit, te-a l˘asat s˘a suferi de foame
¸si te-a hr˘anit cu man˘a, pe care nici tu n-o cuno¸steai ¸si nici p˘arin¸tii
t˘ai n-o cunoscuser˘a, ca s˘a te înve¸te c˘a omul nu tr˘aie¸ste numai cu
pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura Domnului tr˘aie¸ste omul“
(Deut. 8, 2.3; KJV). În pustie, când se ispr˘aviser˘a toate merindele,
Dumnezeu a trimis poporului S˘au man˘a din cer; li se d˘adea în fiecare
zi hran˘a îndestul˘atoare. Lucrul acesta trebuia s˘a-i înve¸te c˘a, atâta