Basic HTML Version
198
Patriarhi ¸si profe¸ti
c˘a se refer˘a la acela¸si eveniment ¸si c˘a prevestesc o mare nenorocire.
El nu putea s˘a stabileasc˘a însemn˘atatea lor, dar ele continuau s˘a-i
chinuiasc˘a mintea. Magii ¸si în¸telep¸tii împ˘ar˘a¸tiei sale n-au fost în
stare s˘a i le t˘alm˘aceasc˘a. Tulburarea ¸si nelini¸stea împaratului cre¸s-
teau mereu ¸si groaza a pus st˘apânire pe tot palatul. Agita¸tia aceasta
general˘a i-a reamintit mai marelui paharnicilor de împrejur˘arile pro-
priului s˘au vis; o dat˘a cu aceasta ¸si-a adus aminte de Iosif ¸si a fost
str˘apuns de remu¸sc˘ari pentru uitarea ¸si nerecuno¸stin¸ta sa. De îndat˘a,
el i-a f˘acut cunoscut împ˘aratului cum visul s˘au ¸si al mai marelui
pitarilor fuseser˘a t˘alm˘acite de un de¸tinut evreu ¸si cum s-au împlinit
cele prezise.
[220]
A fost umilitor pentru faraon s˘a se întoarc˘a de la magii ¸si în-
¸telep¸tii împ˘ar˘a¸tiei sale ¸si s˘a cear˘a sfat de la un str˘ain, ¸si acesta un
sclav, dar era gata s˘a fac˘a lucrul cel mai umilitor, dac˘a prin aceasta
fiin¸ta sa tulburat˘a putea g˘asi odihn˘a. S-a trimis imediat dup˘a Iosif; el
s-a dezbr˘acat de hainele sale de închisoare, s-a ras deoarece p˘arul îi
crescuse mult în timpul cât a fost în dizgra¸tie, ¸tinut în temni¸t˘a. Apoi
a fost dus înaintea împ˘aratului.
„Faraon a zis lui Iosif: «Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut
t˘alm˘aci; ¸si am aflat c˘a tu t˘alm˘ace¸sti un vis, îndat˘a ce l-ai auzit». Iosif
a r˘aspuns lui Faraon: «Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un
r˘aspuns lui Faraon»“ (
Geneza 41, 15-16
). R˘aspunsul pe care Iosif l-a
dat împ˘aratului d˘a pe fa¸t˘a umilin¸ta ¸si credin¸ta sa în Dumnezeu. Cu
modestie a respins onoarea — c˘a ar avea în el însu¸si o în¸telepciune
deosebit˘a. „Nu eu“, numai Dumnezeu poate explica tainele acestea.
Faraon a început apoi s˘a-¸si povesteasc˘a visele: „Se f˘acea c˘a st˘a-
team pe malul râului. ¸Si deodat˘a, ¸sapte vaci grase la trup ¸si frumoase
la chip s-au suit din râu, ¸si au început s˘a pasc˘a prin mla¸stini. Dup˘a
ele s-au suit alte ¸sapte vaci, slabe, foarte urâte la chip ¸si sfrijite. N-
am mai v˘azut altele a¸sa de urâte în toat˘a ¸tara Egiptului. Vacile cele
sfrijite ¸si slabe au mâncat pe cele ¸sapte vaci dintâi, care erau grase.
Le-au înghi¸tit, f˘ar˘a s˘a se poat˘a cunoa¸ste c˘a intraser˘a în pântecele lor;
ba înc˘a înf˘a¸ti¸sarea lor era tot a¸sa de urât˘a ca mai înainte. ¸Si m-am
de¸steptat. Am mai v˘azut în vis înc˘a ¸sapte spice pline ¸si frumoase,
care cre¸steau pe acela¸si pai. ¸Si dup˘a ele au r˘as˘arit ¸sapte spice goale,
slabe, arse de vântul de r˘as˘arit. Spicele slabe au înghi¸tit pe cele ¸sapte
spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi
le-a putut t˘alm˘aci“.