Basic HTML Version
216
Patriarhi ¸si profe¸ti
Peste cre¸stetul capului domnului fra¸tilor s˘ai“ (
Ver 22-26
).
Iacov a fost întotdeauna un om al unei profunde ¸si înfl˘ac˘arate
afec¸tiuni; iubirea sa pentru fiii s˘ai era puternic˘a ¸si ginga¸s˘a, iar m˘ar-
turia sa de pe patul de moarte, pentru ei, nu a fost expresia p˘artinirii
sau a resentimentelor. El îi iertase pe to¸ti ¸si i-a iubit pân˘a la sfâr¸sit.
Ging˘a¸sia sa p˘arinteasc˘a n-a putut g˘asi expresie decât în cuvinte de
încurajare ¸si speran¸t˘a; dar puterea lui Dumnezeu se odihnea asupra
lui ¸si, sub influen¸ta Inspira¸tiei, el a fost constrâns s˘a declare adev˘arul,
oricât de dureros ar fi fost lucrul acesta.
O dat˘a pronun¸tat˘a ultima binecuvântare, Iacov a repetat îns˘ar-
cinarea cu privire la locul îngrop˘arii sale: „Eu am s˘a fiu ad˘augat la
poporul meu; deci s˘a m˘a îngropa¸ti împreun˘a cu p˘arin¸tii mei ... în
pe¸stera din ogorul Macpela“. „Acolo au îngropat pe Avraam ¸si pe
Sara, nevasta lui; acolo au îngropat pe Isaac ¸si Rebeca, nevasta lui;
¸si acolo am îngropat eu pe Lea“ (
Ver 29-31
). Astfel, ultimul act al
vie¸tii sale a fost acela de a m˘arturisi credin¸ta sa în f˘ag˘aduin¸ta lui
Dumnezeu.
Cei din urm˘a ani ai lui Iacov au venit ca un amurg de lini¸ste ¸si
odihn˘a dup˘a o zi de zbucium ¸si oboseal˘a. Norii se adunaser˘a întune-
co¸si deasupra c˘ar˘arii sale ¸si totu¸si soarele lui a apus în senin˘atate ¸si
str˘alucirea cerului i-a iluminat ceasul desp˘ar¸tirii. Scriptura spune:
„Spre sear˘a se va ar˘ata lumina“ (
Zaharia 14, 7
). „Uit˘a-te bine la cel
f˘ar˘a prihan˘a ¸si prive¸ste pe cel f˘ar˘a vicle¸sug; c˘aci sfâr¸situl omului
acestuia este pacea“ (
Psalmii 37, 37
).
Iacov p˘ac˘atuise ¸si a suferit mult. Mul¸ti ani de trud˘a, de griji
¸si necazuri fuseser˘a partea lui, din ziua când marele lui p˘acat l-a
obligat s˘a fug˘a din corturile tat˘alui s˘au. Un fugar f˘ar˘a cas˘a, desp˘ar¸tit
de mama sa, pe care nu avea s-o mai vad˘a niciodat˘a; muncind din
greu ¸sapte ani pentru aceea pe care o iubea, numai pentru a fi în¸selat
în mod josnic; trudind dou˘azeci de ani în slujba unei rude lacome
¸si apuc˘atoare; v˘azând cum îi spore¸ste averea ¸si îi cresc copiii în
jurul s˘au, dar aflând pu¸tin˘a bucurie în familia sa, mereu în ceart˘a ¸si
dezbinat˘a; am˘arât din cauza oc˘arii suferite de fiica sa ¸si a r˘azbun˘arii
fra¸tilor ei, de moartea Rahelei, de nelegiuirea împotriva firii s˘avâr¸sit˘a
[238]
de Ruben, de p˘acatul lui Iuda, de cruda în¸sel˘aciune ¸si r˘autatea date
pe fa¸t˘a în dreptul lui Iosif. Cât de lung˘a ¸si întunecat˘a este lista
relelor date la iveal˘a. Astfel, el a cules unul dup˘a altul roadele acelei