Basic HTML Version
240
Patriarhi ¸si profe¸ti
preten¸tie la respect, ca venind de la o Fiin¸t˘a superioar˘a. În felul
acesta contrafacerea realizat˘a de Satana ¸si-a ajuns scopul, ¸si anume
s˘a-i fac˘a pe egipteni mai îndr˘azne¸ti în r˘azvr˘atirea lor ¸si pe faraon
s˘a-¸si împietreasc˘a inima nel˘asându-se convins. Satana spera astfel
s˘a zdruncine credin¸ta lui Moise ¸si a lui Aaron în originea divin˘a
a misiunii lor, pentru ca uneltele lui s˘a poat˘a birui. El nu dorea ca
Israel s˘a fie eliberat din sclavie pentru a-I sluji viului Dumnezeu.
Dar prin¸tul r˘aului urm˘area un scop ¸si mai profund prin manifesta-
rea minunilor sale prin vr˘ajitori. El ¸stia bine c˘a Moise, în sf˘arâmarea
jugului robiei de pe grumazul copiilor lui Israel, Îl prefigura pe
Hristos, care trebuia s˘a sf˘arâme domnia p˘acatului asupra familiei
[265]
omene¸sti. El ¸stia c˘a, atunci când Hristos avea s˘a vin˘a, aveau s˘a fie s˘a-
vâr¸site minuni puternice ca o dovad˘a pentru lume c˘a Dumnezeu L-a
trimis Satana se temea c˘a-¸si pierde puterea. Prin imitarea în¸sel˘atoare
a lucr˘arii lui Dumnezeu prin Moise, el spera nu numai s˘a împiedice
eliberarea lui Israel, ci s˘a ¸si exercite o influen¸t˘a care, în decursul
veacurilor viitoare, s˘a nimiceasc˘a credin¸ta în minunile lui Hristos.
Satana caut˘a f˘ar˘a încetare s˘a contrafac˘a lucrarea lui Hristos ¸si s˘a sta-
bileasc˘a propria sa putere ¸si propriile sale preten¸tii. El îi determin˘a
pe oameni s˘a pun˘a la îndoial˘a minunile lui Hristos, înf˘a¸ti¸sându-le
ca fiind rezultatul iscusin¸tei ¸si puterii omene¸sti. El distruge astfel în
mintea multora credin¸ta în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, ¸si-i face
s˘a resping˘a milostivele îmbieri ale harului prin planul de mântuire.
Moise ¸si Aaron au primit porunca s˘a mearg˘a a doua zi diminea¸ta
la râu, în locul unde împ˘aratul avea obiceiul s˘a vin˘a. Întrucât rev˘arsa-
rea Nilului era izvorul hranei ¸si al bog˘a¸tiei întregului Egipt, râul era
venerat ca un zeu, iar monarhul venea în fiecare zi s˘a i se închine.
În locul acesta, cei doi fra¸ti i-au repetat monarhului solia lor ¸si
apoi au întins toiagul ¸si au lovit apa. Fluviul cel sacru s-a pref˘acut
în sânge, pe¸stii au murit ¸si râul a ajuns s˘a aib˘a un miros ce nu
putea fi suportat. Apa care fusese luat˘a din apa râului ca rezerv˘a în
vase ¸si p˘astrat˘a a fost de asemenea pref˘acut˘a în sânge. Dar „vr˘ajitorii
Egiptului au f˘acut ¸si ei la fel prin vr˘ajitoriile lor“ ¸si „inima lui Faraon
s-a împietrit ¸si s-a întors de la râu ¸si s-a dus acas˘a; dar nu ¸si-a pus la
inim˘a aceste lucruri“ (
Ver 22-23
). Timp de ¸sapte zile a bântuit plaga
aceasta, dar a fost în zadar.
Din nou a fost întins toiagul peste ape ¸si din râu au ie¸sit broa¸ste,
care s-au r˘aspândit prin toat˘a ¸tara. Ele au intrat prin case, au pus