Basic HTML Version
De la Marea Ro¸sie la Sinai
275
interesele generale ale poporului, dar ¸si neîn¸telegerile ce se iscau
între ei. El a îng˘aduit acest lucru pentru c˘a avea astfel ocazia s˘a-i
înve¸te; c˘aci el spunea: „Eu judec între ei, ¸si fac cunoscut poruncile
lui Dumnezeu ¸si legile Lui“ (
Exodul 18, 16
). Dar Ietro nu a fost de
acord cu aceste practici, spunând: „Ce faci tu nu este bine c˘aci lucrul
este mai presus de puterile tale ¸si nu-l vei putea face singur“. „Te
istove¸sti singur“, ¸si l-a sf˘atuit pe Moise s˘a numeasc˘a ni¸ste persoane
destoinice drept c˘apetenii peste mii, pe al¸tii, c˘apetenii peste sute,
iar al¸tii, peste zeci. Ei trebuia s˘a fie oameni „destoinici, tem˘atori de
Dumnezeu, oameni de încredere ¸si vr˘ajma¸si ai l˘acomiei“. Ace¸stia
aveau s˘a judece în toate problemele de mic˘a importan¸t˘a, în timp ce
cazurile cele mai grele ¸si mai importante urmau s˘a fie aduse totu¸si
înaintea lui Moise, care trebuia s˘a fie pentru popor, spunea Ietro,
„t˘almaciul poporului înaintea lui Dumnezeu“ ¸si s˘a duc˘a „pricinile
înaintea lui Dumnezeu. Înva¸t˘a-i poruncile ¸si legile; ¸si arat˘a-le calea,
pe care trebuie s-o urmeze ¸si ce trebuie s˘a fac˘a“. Acest sfat a fost
ascultat ¸si el nu numai c˘a a u¸surat sarcina lui Moise, dar a avut ca
rezultat stabilirea unei ordini mult mai bune în mijlocul poporului.
Domnul l-a onorat mult pe Moise ¸si prin mâna sa a s˘avâr¸sit multe
minuni; dar faptul c˘a el fusese ales ca s˘a-i înve¸te pe al¸tii nu l-a f˘acut
s˘a trag˘a concluzia c˘a el personal nu mai are nevoie s˘a fie înv˘a¸tat.
Conduc˘atorul ales al lui Israel a ascultat cu bucurie sugestiile pe care
i le d˘aduse preotul din Madian, tem˘ator de Dumnezeu, ¸si a adoptat
planul s˘au ca fiind un aranjament în¸telept.
De la Refidim, poporul ¸si-a continuat c˘al˘atoria, urmând c˘al˘auzi-
rea stâlpului de nor. Drumul i-a condus peste câmpii sterpe, peste
povârni¸suri adânci ¸si prin defileuri muntoase. Adesea, pe când traver-
sau pustiuri nisipoase, au v˘azut înaintea lor mun¸tii pietro¸si, asemenea
unor fort˘are¸te uria¸se, îngr˘am˘adi¸ti chiar de-a curmezi¸sul drumului lor,
p˘arând s˘a le opreasc˘a orice înaintare. Dar, pe m˘asur˘a ce se apropiau,
în zidul mun¸tilor ap˘areau ici ¸si colo deschiz˘aturi ¸si dincolo de el
se deschidea o nou˘a câmpie. Prin una dintre aceste trec˘atori adânci
¸si stâncoase, erau condu¸si s˘a treac˘a acum. Era o scen˘a m˘area¸t˘a ¸si
impresionant˘a. Printre crestele stâncoase ce se în˘al¸tau la sute de
metri de o parte ¸si alta, se rev˘arsau ca un val viu, cât se putea vedea
cu ochiul, o¸stile lui Israel cu turmele ¸si cirezile lor. ¸Si acum, înaintea
lor se în˘al¸ta, într-o solemn˘a m˘are¸tie, muntele Sinai. Stâlpul de nor