Page 327 - Patriarhi

Basic HTML Version

Cortul ¸si serviciile lui
323
¸si c˘ar˘amizie. Peste aceasta venea un efod — o hain˘a mai scurt˘a,
¸tesut˘a din fir de aur, albastru, purpuriu, c˘ar˘amiziu ¸si alb; era ¸tinut
strâns legat de corp cu un brâu f˘acut din acelea¸si culori ¸si lucrat
cu m˘aiestrie. Efodul era f˘ar˘a mâneci, iar pe umerii lui, broda¸ti cu
fir de aur, erau prinse dou˘a pietre de onix, purtând numele celor
dou˘asprezece semin¸tii ale lui Israel.
Peste efod era pieptarul, ve¸smântul preo¸tesc cel mai sfânt. El
era din acela¸si material cu efodul. Era de form˘a p˘atrat˘a, m˘asurând o
palm˘a, fiind ag˘a¸tat de umeri prin l˘an¸ti¸soare de aur împletite ca ni¸ste
sfori, prinse în verigi de aur. Marginea era f˘acut˘a din felurile pietre
pre¸tioase, de acela¸si fel cu pietrele ce alc˘atuiesc cele dou˘asprezece
temelii ale cet˘a¸tii lui Dumnezeu. În˘auntrul acestui cadru erau dou˘a-
sprezece pietre prinse în aur, a¸sezate câte patru pe un rând ¸si care, ca
¸si cele de la um˘ar, aveau s˘apate pe ele numele semin¸tiilor. Porunca
lui Dumnezeu era: „Când va intra Aaron în sfântul loca¸s, va purta
pe inima lui numele fiilor lui Israel, s˘apate pe pieptarul judec˘a¸tii,
ca s˘a p˘astreze totdeauna aducerea aminte de ei înaintea Domnu-
lui“ (
Exodul 28, 29
). Tot a¸sa, Domnul Hristos, sl˘avitul Mare Preot,
prezentând sângele S˘au înaintea Tat˘alui, în favoarea p˘ac˘atosului,
poart˘a pe inima Sa numele oric˘arui suflet ce se poc˘aie¸ste ¸si crede.
Psalmistul spune: „Eu sunt s˘arac ¸si lipsit, dar Domnul Se gânde¸ste
la mine“ (
Psalmii 40, 17
).
La dreapta ¸si la stânga pieptarului se aflau dou˘a pietre mari,
foarte str˘alucitoare. Acestea erau cunoscute ca fiind URIM ¸si TU-
MIM. Prin ele i se f˘acea cunoscut˘a marelui preot voia lui Dumnezeu.
Când erau aduse înaintea Domnului întreb˘ari cu privire la diferite
lucruri, pentru a se lua o hot˘arâre, un nimb de lumin˘a ce încercuia
piatra pre¸tioas˘a din dreapta era un semn al consim¸tirii sau aprob˘arii
divine, în timp ce o înnorare a pietrei din stânga era o dovad˘a a
respingerii sau dezaprob˘arii.
Mitra marelui preot era un turban din pânz˘a de in, având prins˘a
de el, printr-un fir albastru, o plac˘a de aur cu inscrip¸tia: „Sfin¸tenie
Domnului“. Tot ce era legat de îmbr˘ac˘amintea ¸si purtarea preo¸tilor
trebuia s˘a fie astfel încât s˘a imprime, în cei ce-i priveau, un sim¸t˘amânt
al sfin¸teniei lui Dumnezeu, al sfin¸teniei închin˘arii ¸si ador˘arii Sale ¸si
al cur˘a¸tiei ce se cerea acelora care veneau în prezen¸ta Sa.
Nu numai sanctuarul, dar ¸si lucrarea preo¸tilor trebuia s˘a fie „chi-
[352]
pul ¸si umbra lucrurilor cere¸sti“ (
Evrei 8, 5
). Acest lucru era deci