Page 368 - Patriarhi

Basic HTML Version

364
Patriarhi ¸si profe¸ti
au încercat s˘a lini¸steasc˘a tulburarea. Cu hainele sfâ¸siate în semn de
[390]
durere ¸si indignare, ei s-au aruncat în mijlocul poporului ¸si glasurile
lor r˘asun˘atoare se auzeau pe deasupra furtunii vaietelor ¸si durerii lor
r˘azvr˘atite. „¸tara pe care am str˘ab˘atut-o noi ca s-o iscodim este o ¸tar˘a
foarte bun˘a, minunat˘a. Dac˘a Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va
aduce în ¸tara aceasta ¸si ne-o va da; este o ¸tar˘a în care curge lapte ¸si
miere. Numai nu v˘a r˘azvr˘ati¸ti împotriva Domnului ¸si nu v˘a teme¸ti
de oamenii din ¸tara aceea, c˘aci îi vom mânca. Ei nu mai au nici un
sprijin; Domnul este cu noi, nu v˘a teme¸ti de ei“.
Canaani¸tii umpluser˘a m˘asura nelegiuirii ¸si Domnul nu voia s˘a-i
mai rabde. Protec¸tia Lui fiind retras˘a, ei urmau s˘a fie o prad˘a u¸soar˘a.
Prin leg˘amântul lui Dumnezeu, ¸tara îi fusese dat˘a lui Israel. Dar s-a
primit raportul fals al iscoadelor necredincioase ¸si prin aceasta în-
treaga adunare a fost dus˘a în r˘at˘acire. Tr˘ad˘atorii ¸si-au f˘acut lucrarea.
Dac ˘a numai doi oameni ar fi adus raportul cel r˘au, iar ceilal¸ti zece
i-ar fi încurajat s˘a ia ¸tara în st˘apânire în Numele Domnului, ¸si atunci
ei ar fi primit sfatul celor doi, neluându-i în seam˘a pe cei zece, din
cauza necredin¸tei lor p˘ac˘atoase. Dar nu erau decât doi care sus¸tineau
ce era drept, în timp ce to¸ti cei zece erau de partea r˘azvr˘atirii.
Iscoadele necredincioase îi învinuiau în gura mare pe Caleb ¸si
Iosua ¸si cineva a strigat c˘a trebuie s˘a fie omorâ¸ti cu pietre. Gloata
nebun˘a a pus mâna pe pietre cu care s˘a-i omoare pe b˘arba¸tii ace¸stia
credincio¸si. S-au aruncat asupra lor cu ¸tipete de nebunie, când deo-
dat˘a pietrele le-au c˘azut din mâini. Au amu¸tit ¸si au început s˘a tremure
de spaim˘a. Dumnezeu intervenise pentru a opri planurile lor uciga¸se.
Slava prezen¸tei Sale, asemenea unei fl˘ac˘ari arz˘atoare, lumin˘a cortul
întâlnirii. Tot poporul a v˘azut semnul acesta de la Domnul. Cineva
mai puternic decât ei Se descoperea ¸si nimeni n-a îndr˘aznit s˘a se mai
împotriveasc˘a. Iscoadele care aduseser˘a raportul r˘au se încovoiar˘a
lovite de groaz˘a ¸si, abia suflând, î¸si c˘autar˘a drumul spre corturile lor.
Moise s-a sculat ¸si a intrat în sfântul loca¸s. Domnul i-a spus: „Îi
voi lovi cu cium˘a ¸si-i voi nimici, dar pe tine te voi face un neam
mare“. Dar Moise se rug˘a din nou pentru poporul s˘au. Nu se putea
învoi ca ei s˘a fie nimici¸ti, iar el s˘a ajung˘a un neam mare. Apelând
la mila lui Dumnezeu, el zise: „S˘a se arate puterea Domnului în
m˘arimea ei, cum ai spus când ai zis: «Domnul este încet la mânie ¸si
bogat în bun˘atate....» Iart˘a deci f˘ar˘adelegea poporului acestuia, dup˘a
m˘arimea îndur˘arii Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt
[391]