Basic HTML Version
464
Patriarhi ¸si profe¸ti
cartea Cronicilor st˘a scris spre amintirea lui: „Acan, care a tulburat
pe Israel“ (
1 Cronici 2, 7
).
P˘acatul lui Acan a fost s˘avâr¸sit, sfidând cea mai direct˘a ¸si mai
solemn˘a avertizare ¸si cele mai puternice dovezi ale puterii lui Dum-
nezeu. „Feri¸ti-v˘a de ceea ce va fi dat spre nimicire ca s˘a nu fi¸ti
da¸ti spre nimicire“, a¸sa i se spusese lui Israel. Porunca fusese dat˘a
imediat dup˘a trecerea Iordanului ¸si recunoa¸sterea leg˘amântului lui
Dumnezeu prin circumciderea poporului, dup˘a pr˘aznuirea Pa¸stelui
[496]
¸si ar˘atarea Îngerului leg˘amântului, C˘apetenia o¸stirii Domnului. A
urmat apoi luarea Ierihonului, ca dovad˘a c˘a nimicirea va c˘adea f˘ar˘a
îndoial˘a peste c˘alc˘atorii Legii lui Dumnezeu. Faptul c˘a numai pute-
rea lui Dumnezeu îi d˘aduse biruin¸t˘a lui Israel, ¸si c˘a acesta nu cucerise
Ierihonul prin propria lui putere, d˘adea o însemn˘atate solemn˘a po-
runcii care le interzicea s˘a-¸si însu¸seasc˘a ceva din prada Ierihonului.
Dumnezeu, prin puterea cuvântului S˘au, nimicise aceast˘a fort˘area¸t˘a
înt˘arit˘a; era cucerirea Lui ¸si numai Lui trebuia s˘a-I fie consacrat˘a
cetatea, cu tot ce cuprindea ea.
Între milioanele lui Israel s-a g˘asit un singur b˘arbat care s-a în-
cumetat s˘a calce porunca lui Dumnezeu în ceasul solemn al biruin¸tei
¸si al judec˘a¸tii. La vederea costumului babilonian scump, l˘acomia lui
Acan s-a trezit; chiar în clipa când era fa¸t˘a în fa¸t˘a cu moartea, el îl
numea „o manta frumoas˘a de ¸Sinear“. Un p˘acat a adus un altul ¸si
¸si-a mai însu¸sit ¸si aurul ¸si argintul consacrat tezaurului Domnului —
Îl jefuise pe Dumnezeu de primele roade ale p˘amântului Canaanului.
P˘acatul de moarte care a dus la nimicirea lui Acan î¸si avea r˘a-
d˘acina în l˘acomie, unul dintre p˘acatele cele mai obi¸snuite ¸si privite
cu cea mai mare u¸sur˘atate. În timp ce alte p˘acate sunt dezv˘aluite, ¸si
pedepsite, foarte rar c˘alcarea poruncii a zecea atrage o mustrare ¸si
aceea u¸soar˘a! Urâciunea p˘acatului acestuia ¸si urm˘arile lui îngrozi-
toare sunt lec¸tii extrase din relatarea faptei lui Acan.
L˘acomia este un r˘au care cre¸ste treptat. Acan cultivase pornirea
spre l˘acomie, pân˘a când aceasta ajunsese un obicei care-l prinsese
în lan¸turi aproape cu neputin¸t˘a de sf˘arâmat. În timp ce hr˘anea r˘aul
acesta, ar fi putut cel pu¸tin s˘a fie umplut de groaz˘a la gândul c˘a ar
putea aduce nenorocire asupra întregului Israel; dar puterile con-
¸stiin¸tei lui fuseser˘a amor¸tite prin p˘acat ¸si, când ispita a venit, el i-a
c˘azut u¸sor prad˘a.