Basic HTML Version
560
Patriarhi ¸si profe¸ti
s˘a strigi pentru noi c˘atre Domnul, Dumnezeul nostru, ca s˘a ne scape
de mâna filistenilor“.
În timp ce Samuel era ocupat cu aducerea unui miel ca ardere de
tot, filistenii au început lupta. Atunci Cel Atotputernic, care coborâse
[591]
pe Sinai în mijlocul focului, fumului ¸si tunetului, care desp˘ar¸tise
Marea Ro¸sie ¸si f˘acuse un drum prin mijlocul Iordanului pentru Israel,
¸Si-a manifestat din nou puterea. O furtun˘a îngrozitoare s-a ab˘atut
asupra o¸stirii ce înainta ¸si p˘amântul a fost pres˘arat cu stârvurile
puternicilor r˘azboinici.
Tremurând de team˘a ¸si n˘adejde, izraeli¸tii au stat acolo într-un
respect t˘acut. V˘azând înfrângerea vr˘ajma¸silor lor, au ¸stiut c˘a Dum-
nezeu primise poc˘ain¸ta lor. Cu toate c˘a nu erau preg˘ati¸ti de lupt˘a, au
luat armele filistenilor înfrân¸ti ¸si au urm˘arit oastea fugar˘a pân˘a sub
Bet-Car. Aceast˘a biruin¸t˘a m˘area¸t˘a a fost câ¸stigat˘a pe aceea¸si câmpie
unde, cu dou˘azeci de ani mai înainte, izraeli¸tii fuseser˘a înfrân¸ti de
filisteni, unde preo¸tii fuseser˘a omorâ¸ti ¸si chivotul lui Dumnezeu luat.
Atât pentru na¸tiuni, cât ¸si pentru persoanele luate în mod individual,
calea ascult˘arii de Dumnezeu este calea siguran¸tei ¸si fericirii, în timp
ce calea abaterii conduce numai la nefericire ¸si înfrângere. Filistenii
au fost atât de categoric înfrân¸ti, încât au predat cet˘a¸tile pe care le
luaser˘a de la izraeli¸ti ¸si mul¸ti ani s-au ab¸tinut de la orice ac¸tiune
ostil˘a. ¸Si alte na¸tiuni au urmat pilda aceasta ¸si izraeli¸tii s-au bucurat
de pace cât timp Samuel a fost în slujb˘a.
Pentru a imortaliza aceast˘a întâmplare, Samuel a a¸sezat o mare
piatr˘a de amintire la Mi¸tpa ¸si Sen. A numit-o Eben-Ezer, „piatr˘a de
ajutor“, ¸si a zis poporului: „Pân˘a aici Domnul ne-a ajutat“.
[592]