Basic HTML Version
572
Patriarhi ¸si profe¸ti
ca s˘a nu mai domnesc peste ei. Ei se poart˘a cu tine cum s-au purtat
totdeauna de când i-am scos din Egipt pân˘a în ziua de azi; M-au
p˘ar˘asit ¸si au slujit altor dumnezei“. Profetului i s-a ar˘atat gre¸seala pe
care o f˘acea când l˘asa s˘a se simt˘a jignit de purtarea poporului. Nu
fa¸t˘a de el dovediser˘a ei lips˘a de bun˘acuviin¸t˘a, ci fa¸t˘a de autoritatea
lui Dumnezeu, care îi rânduise pe conduc˘atorii poporului S˘au. Aceia
care îl dispre¸tuiesc ¸si îl leap˘ad˘a pe servul credincios al lui Dumnezeu
arat˘a dispre¸t nu numai fa¸t˘a de om, ci ¸si fa¸t˘a de Domnul care l-a trimis.
Sunt lep˘adate cuvintele lui Dumnezeu, îndemnurile Lui, sfaturile
Lui. Autoritatea Lui era acum cea respins˘a.
Timpul celei mai mari prosperit˘a¸ti a lui Israel fusese acela în care
Domnul fusese recunoscut ca Împ˘arat — când legile ¸si guvernarea
instituite de El fuseser˘a privite ca întrecându-le pe ale celorlalte
na¸tiuni. Moise îi declarase lui Israel urm˘atoarele, cu privire la po-
runcile Domnului: „Aceasta va fi în¸telepciunea ¸si priceperea voastr˘a
înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi
¸si vor zice: «Acest neam mare este un popor cu totul în¸telept ¸si
priceput!»“ (
Deuteronom 4, 6
). Prin îndep˘artarea de Legea lui Dum-
nezeu, evreii nu au devenit poporul dorit de Dumnezeu ¸si apoi au
pus toate relele — rezultatul propriilor lor p˘acate ¸si nebunii — în
sarcina guvern˘arii lui Dumnezeu. Atât de deplin fuseser˘a ei orbi¸ti
de p˘acat!
Domnul prezisese mai de mult prin profe¸tii S˘ai c˘a Israel avea
s˘a fie st˘apânit de un împ˘arat; dar din aceasta nu reiese c˘a forma
aceasta de guvern˘amânt ar fi fost cea mai bun˘a pentru ei sau ar fi
fost dup˘a voia Lui. El i-a îng˘aduit poporului s˘a urmeze propria lui
alegere, deoarece a refuzat s˘a se conduc˘a dup˘a sfatul S˘au. Osea spune
c˘a Domnul, în mânia Lui (
Osea 13, 11
), le-a dat un împ˘arat. Când
oamenii aleg s˘a mearg˘a pe c˘aile lor f˘ar˘a s˘a cear˘a sfat de la Dumnezeu
sau dac˘a ac¸tioneaz˘a împotriva voin¸tei Lui clar descoperite, El le
satisface dorin¸tele pentru ca, prin experien¸ta amar˘a care urmeaz˘a,
[606]
s˘a-i fac˘a s˘a-¸si dea seama de nebunia lor ¸si s˘a se c˘aiasc˘a de p˘acatele
lor. Tot ce dore¸ste inima omului împotriva voii lui Dumnezeu se va
dovedi în final c˘a e mai mult un necaz decât o bucurie. Dumnezeu
dorea ca poporul S˘au s˘a priveasc˘a la El ca fiind unicul Legiuitor
¸si unicul Izvor de putere. Sim¸tind dependen¸ta lor de Dumnezeu,
ei aveau s˘a fie continuu atra¸si tot mai aproape de El. Aveau s˘a fie
în˘al¸ta¸ti, înnobila¸ti ¸si f˘acu¸ti corespunz˘atori pentru înaltul destin la