Basic HTML Version
Primul împ˘arat al lui Israel
581
boul, sau cui i-am luat m˘agarul? Pe cine am ap˘asat, ¸si pe cine am
n˘ap˘astuit? De la cine am luat mit˘a ca s˘a închid ochii asupra lui?
M˘arturisi¸ti, ¸si v˘a voi da înapoi“.
Într-un glas, poporul a r˘aspuns: „Nu ne-ai ap˘asat, nu ne-ai n˘a-
p˘astuit ¸si nici n-ai primit nimic din mâna nim˘anui“.
Samuel nu c˘auta numai s˘a-¸si îndrept˘a¸teasc˘a propriile sale fapte.
El f˘acuse chiar mai înainte cunoscute principiile de care trebuia
s˘a fie condus atât poporul, cât ¸si împ˘aratul ¸si dorea s˘a adauge la
acestea greutatea propriului s˘au exemplu. Din copil˘arie fusese legat
de lucrarea lui Dumnezeu ¸si, în decursul îndelungatei sale vie¸ti,
avusese înaintea sa o singur˘a ¸tint˘a, ¸si anume onoarea lui Dumnezeu
¸si prosperitatea deplin˘a a lui Israel.
Înaintea oric˘arei speran¸te de bine pentru popor, izraeli¸tii trebuia
s˘a fie adu¸si la poc˘ain¸t˘a înaintea lui Dumnezeu. Din cauza p˘acatului,
ei î¸si pierduser˘a credin¸ta în Dumnezeu ¸si în capacitatea Lui de a- ¸Si
ap˘ara lucrarea. Înainte ca ei s˘a poat˘a avea adev˘arata pace, trebuia
s˘a fie f˘acu¸ti s˘a vad˘a ¸si s˘a recunoasc˘a exact p˘acatele de care erau
vinova¸ti. Ei spuseser˘a c˘a scopul pentru care doreau un împ˘arat era
acesta: „împ˘aratul nostru ne va judeca, va merge înaintea noastr˘a
¸si ne va cârmui în r˘azboaiele noastre“. Samuel a povestit istoria lui
Israel din ziua de când Dumnezeu îi scosese din Egipt. Domnul,
Împ˘aratul împ˘ara¸tilor, fusese în fruntea lor ¸si condusese r˘azboaiele
lor. Adesea, p˘acatele lor îi vânduser˘a în mâna inamicilor, dar ei înc˘a
nu se întorseser˘a de pe c˘aile lor rele, când mila lui Dumnezeu le
ridicase un eliberator. „Domnul a trimis pe Ierubaal ¸si pe Barac, pe
Iefta ¸si pe Samuel ¸si v-a izb˘avit din mâna vr˘ajma¸silor vo¸stri care
[615]
v˘a înconjurau ¸si a¸ti locuit în lini¸ste“. ¸Si, cu toate acestea, când s-a
apropiat primejdia, au strigat: „Un împ˘arat s˘a domneasc˘a peste noi“,
dup˘a cum spunea profetul, „totu¸si Domnul, Dumnezeul vostru era
împ˘aratul vostru“.
Apoi Samuel a continuat: „Acum, mai a¸stepta¸ti aici, ca s˘a vede¸ti
minunea pe care o va face Domnul sub ochii vo¸stri. Nu suntem
la seceratul grânelor? Voi striga c˘atre Domnul, ¸si va trimite tunete
¸si ploaie. S˘a ¸sti¸ti atunci ¸si s˘a vede¸ti cât de r˘au a¸ti f˘acut înaintea
Domnului, când a¸ti cerut un împ˘arat pentru voi“. „Samuel a strigat
c˘atre Domnul ¸si Domnul a trimis chiar în ziua aceea tunete ¸si ploaie“.
În timpul seceratului grânelor, în mai ¸si iunie, în Orient nu ploua.
Cerul era f˘ar˘a nori, iar atmosfera era limpede ¸si lini¸stit˘a. O vijelie