Basic HTML Version
Planul de Mântuire
55
lui Dumnezeu. Scena aceasta i-a dat o mai profund˘a în¸telegere ¸si
un sens mai viu al groz˘aviei p˘acatului s˘au, pe care nu-l putea isp˘a¸si
nimic altceva decât moartea scumpului Fiu al lui Dumnezeu. ¸Si el
s-a minunat de bun˘atatea infinit˘a care a f˘acut posibil˘a o astfel de
r˘ascump˘arare, pentru a-l salva pe cel vinovat. O stea a speran¸tei
a luminat întunericul ¸si viitorul teribil, eliberându-L de completa
p˘ar˘asire.
Dar Planul Mântuirii are un mai larg ¸si mai profund scop decât
mântuirea omului, nu numai pentru acest lucru a venit Hristos pe
p˘amânt; El n-a venit numai ca locuitorii acestei mici lumi s˘a poat˘a
considera Legea lui Dumnezeu a¸sa cum ar trebui privit˘a, ci lucrul
acesta a fost f˘acut pentru ap˘ararea caracterului lui Dumnezeu îna-
intea întregului Univers. La acest rezultat al marelui s˘au sacrificiu
— influen¸ta sa asupra inteligen¸telor altor lumi, ca ¸si asupra omului
— Mântuitorul a privit chiar înaintea crucific˘arii Sale, când a spus:
„Acum are loc judecata lumii acesteia, acum st˘apânitorul lumii aces-
teia va fi aruncat afar˘a. ¸Si dup˘a ce voi fi în˘al¸tat de pe p˘amânt, voi
atrage la Mine pe to¸ti oamenii“ (
Ioan 12, 31-32
). Jertfa lui Hristos
[69]
pentru salvarea omului nu numai c˘a va face cerul accesibil pentru
oameni, dar, înaintea întregului Univers, va fi justificat˘a atitudinea
lui Dumnezeu ¸si a Fiului fa¸t˘a de r˘azvr˘atirea lui Satana. Ea va stabili
perpetuitatea Legii lui Dumnezeu ¸si va descoperi natura ¸si rezultatele
p˘acatului.
La început, marea lupt˘a s-a dat în leg˘atur˘a cu Legea lui Dumne-
zeu. Satana a c˘autat s˘a dovedeasc˘a faptul c˘a Dumnezeu era nedrept,
c˘a Legea Sa era gre¸sit˘a ¸si c˘a binele Universului cerea ca ea s˘a fie
schimbat˘a. Atacând Legea, el ¸tinea s˘a r˘astoarne autoritatea Auto-
rului ei. În aceast˘a lupt˘a, trebuia s˘a se vad˘a dac˘a rânduielile divine
erau necorespunz˘atoare, ¸si deci era posibil s˘a fie schimbate, sau sunt
des˘avâr¸site ¸si de neschimbat.
Când Satana a fost aruncat din ceruri, el s-a hot˘arât s˘a fac˘a
p˘amântul împ˘ar˘a¸tia sa. Când i-a ispitit ¸si i-a înfrânt pe Adam ¸si Eva,
el a crezut c˘a a câ¸stigat st˘apânirea asupra acestui p˘amânt: „pentru
c˘a“, spunea el, „ei m-au ales în calitate de conduc˘ator al lor“. El
pretindea c˘a iertarea era imposibil de acordat p˘ac˘atosului, ¸si de aceea
fiin¸tele ce compuneau neamul omenesc c˘azut erau de drept supu¸sii
lui, iar lumea era a lui. Dar Dumnezeu a dat pe singurul S˘au scump
Fiu — Unul egal cu Sine — s˘a poarte pedeapsa nelegiuirii ¸si s˘a ofere