Basic HTML Version
594
Patriarhi ¸si profe¸ti
îns˘arcinarea cu privire la amaleci¸ti, a declarat r˘azboi. La autoritatea
sa se ad˘auga ¸si aceea a profetului; fiind chema¸ti la r˘azboi, oamenii lui
Israel s-au adunat sub steagurile sale. Expedi¸tia aceasta r˘azboinic˘a
nu trebuia s˘a fie f˘acut˘a pentru îmbog˘a¸tire; izraeli¸tii nu trebuia s˘a-¸si
însu¸seasc˘a nici onoarea biruin¸tei, nici prada. Ei trebuia s˘a intre în
r˘azboi numai ca un act de ascultare fa¸t˘a de Dumnezeu, cu scopul
de a le aplica amaleci¸tilor pedeapsa Lui. Dumnezeu dorea ca toate
na¸tiunile s˘a vad˘a soarta acestui popor care se împotrivise domniei
Lui ¸si totodat˘a s˘a vad˘a c˘a sunt nimici¸ti chiar de poporul acela pe
care-l dispre¸tuiser˘a.
«Saul a b˘atut pe Amalec, de la Havila pân˘a la ¸Sur, care este
în fa¸ta Egiptului. A prins viu pe Agag, împ˘aratul lui Amalec, ¸si a
nimicit cu des˘avâr¸sire tot poporul, trecându-l prin ascu¸ti¸sul s˘abiei.
Dar Saul ¸si poporul au cru¸tat pe Agag, ¸si oile cele mai bune, boii cei
mai buni, vitele grase, mieii gra¸si ¸si tot ce era mai bun; n-a vrut s˘a
le nimiceasc˘a cu des˘avâr¸sire ¸si au nimicit numai tot ce era prost ¸si
neb˘agat în seam˘a».
Biruin¸ta aceasta asupra amaleci¸tilor a fost cea mai str˘alucit˘a
din câte câ¸stigase Saul ¸si a slujit ca s˘a-i stârneasc˘a mândria inimii-
aceasta era cea mai mare primejdie a lui. Porunca divin˘a, care îl
osândea pe vr˘ajma¸s la nimicire deplin˘a, a fost îndeplinit˘a numai în
parte. Dornic de a-¸si sl˘avi întoarcerea sa biruitoare cu prezen¸ta unui
prizonier împ˘ar˘atesc, Saul se încumet˘a s˘a urmeze exemplul neamu-
rilor înconjur˘atoare ¸si, deci, îl cru¸t˘a pe Agag, crudul ¸si r˘azboinicul
împ˘arat al amaleci¸tilor. Poporul a p˘astrat cei mai buni boi ¸si cele
mai bune oi ¸si animalele de povar˘a ¸si ¸si-a scuzat p˘acatul, zicând c˘a
p˘astrase vitele pentru a le aduce ca jertf˘a Domnului. Inten¸tia era
totu¸si de a folosi aceste animale pr˘adate doar ca s˘a le înlocuiasc˘a pe
ale lor.
Saul fusese pus acum la proba final˘a. Îngâmfata lui nesocotire
a voin¸tei lui Dumnezeu, prin care era hot˘arât s˘a domneasc˘a inde-
pendent, dovedea c˘a nu i se putea încredin¸ta puterea împ˘ar˘ateasc˘a;
el nu putea fi un loc¸tiitor al Domnului. În timp ce Saul ¸si oastea lui
se întorceau plini de bucuria biruin¸tei, acas˘a la Samuel, profetul,
domnea cea mai mare îngrijorare. El primise de la Domnul o solie
care condamna purtarea regelui: «Îmi pare r˘au c˘a am pus pe Saul
[630]
împ˘arat, c˘aci se abate de la Mine ¸si nu p˘aze¸ste cuvintele Mele».
Profetul a fost adânc îndurerat de purtarea împ˘aratului r˘azvr˘atit ¸si a