Page 673 - Patriarhi

Basic HTML Version

Domnia lui David
669
asigurarea bun˘avoin¸tei lui Dumnezeu fa¸t˘a de el, fa¸t˘a de urma¸sii
lui ¸si fa¸t˘a de împ˘ar˘a¸tia lui Israel: „Te-am luat de la p˘a¸sune, de la
[712]
oi, ca s˘a fii c˘apetenie peste poporul Meu, peste Israel; am fost cu
tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe to¸ti vr˘ajma¸sii t˘ai
dinaintea ta, ¸si ¸ti-am f˘acut numele mare, ca numele celor mari de pe
p˘amânt; am dat un loc poporului Meu, lui Israel, ¸si l-am s˘adit ca s˘a
locuiasc˘a în el ¸si s˘a nu mai fie tulburat, ca s˘a nu-l mai apese cei r˘ai
ca mai înainte.“
Îns˘a, întrucât dorise s˘a zideasc˘a o cas˘a pentru Dumnezeu, lui
David i s-a dat f˘ag˘aduin¸ta: „Domnul î¸ti veste¸ste c˘a-¸ti va zidi o cas˘a....
Eu î¸ti voi ridica un urma¸s dup˘a tine.... El va zidi Numelui Meu o
cas˘a, ¸si voi înt˘ari pe vecie scaunul de domnie al împ˘ar˘a¸tiei lui.“
Motivul pentru care David nu trebuia s˘a cl˘adeasc˘a templul a fost
ar˘atat: „Tu ai v˘arsat prea mult sânge, ¸si ai f˘acut mari r˘azboaie; de
aceea nu vei zidi o cas˘a Numelui Meu“ Iat˘a c˘a ¸ti se va na¸ste un fiu,
care va fi un om al odihnei, ¸si c˘aruia îi voi da odihn˘a, izb˘avindu-l
din mâna tuturor vr˘ajma¸silor lui de jur împrejur; „numele lui va fi
Solomon (Pace) ¸si voi aduce peste Israel pacea ¸si lini¸stea în timpul
vie¸tii lui. El va zidi o cas˘a Numelui Meu“ (
1 Cronici 22, 8-10
).
Cu toate c˘a dorin¸ta arz˘atoare a inimii lui nu a fost îndeplinit˘a,
David a primit solia cu recuno¸stin¸t˘a. „Cine sunt eu, Doamne, Dum-
nezeule“, a spus el, „¸si ce este casa mea de m-ai f˘acut s˘a ajung unde
sunt? ¸Si înc˘a atât este pu¸tin înaintea Ta, Doamne, Dumnezeule! Tu
vorbe¸sti despre casa robului t˘au ¸si în viitor!“ ¸Si apoi ¸si-a reînnoit
leg˘amântul cu Dumnezeu.
David ¸stia c˘a ar fi fost o onoare pentru numele s˘au ¸si ar fi ad˘augat
glorie la domnia lui dac˘a ar fi adus la îndeplinire lucrarea pl˘anuit˘a
în inima sa; dar a fost gata s˘a supun˘a propria-i voin¸t˘a voin¸tei lui
Dumnezeu. Resemnarea plin˘a de recuno¸stin¸t˘a, astfel manifestat˘a,
se vede rar chiar ¸si între cre¸stini. De câte ori aceia care au trecut
de vârsta b˘arb˘a¸tiei se prind de n˘adejdea de a realiza vreo lucrare
însemnat˘a, de care inima lor este alipit˘a, dar pe care nu sunt potrivi¸ti
s˘a o îndeplineasc˘a. Poate c˘a Providen¸ta divin˘a le vorbe¸ste ca ¸si lui
David, spunându-le c˘a lucrarea pe care o doresc atât de mult nu le
poate fi încredin¸tat˘a. Ei trebuie doar s˘a preg˘ateasc˘a drumul pentru
ca altul s˘a o îndeplineasc˘a. Dar, în loc s˘a se supun˘a recunosc˘atori
îndrum˘arilor divine, mul¸ti se dau înapoi, socotindu-se neglija¸ti ¸si
[713]
lep˘ada¸ti, ¸si zic c˘a, dac˘a nu pot s˘avâr¸si acea unic˘a lucrare pe care