Basic HTML Version
672
Patriarhi ¸si profe¸ti
insulta adus˘a lui Israel va fi r˘azbunat˘a cu siguran¸t˘a, au f˘acut preg˘atiri
pentru r˘azboi. „Fiii lui Amon, au v˘azut c˘a se f˘acuser˘a urâ¸ti lui David,
¸si Hanun ¸si fiii lui Amon au trimis o mie de talan¸ti de argint s˘a toc-
measc˘a în slujba lor care ¸si c˘al˘are¸ti de la sirienii din Mesopotamia ¸si
de la sirienii din Maaca ¸si din ¸Toba. Au tocmit treizeci ¸si dou˘a de
mii de care ¸si pe împ˘aratul din Maaca împreun˘a cu poporul lui, care
au venit ¸si au t˘ab˘arât înaintea Medebei. Fiii lui Amon s-au strâns din
cet˘a¸tile lor ¸si au mers la lupt˘a“ (
1 Cronici 19, 6
.7.13).
Era într-adev˘ar o alian¸t˘a uria¸s˘a. Locuitorii ¸tinutului dintre Eufrat
¸si Marea Mediteran˘a se aliaser˘a cu amoni¸tii. Partea de miaz˘anoapte
¸si de r˘as˘arit a Canaanului era înconjurat˘a de vr˘ajma¸si înarma¸ti, uni¸ti
pentru a zdrobi împ˘ar˘a¸tia lui Israel.
Evreii nu au a¸steptat ca ¸tara lor s˘a fie invadat˘a. O¸stile lor, sub
comanda lui Ioab, au trecut Iordanul ¸si au înaintat c˘atre capitala
amoni¸tilor. În timp ce comandantul evreu î¸si conducea oastea c˘atre
câmpul de b˘ataie, c˘auta s˘a o îmb˘arb˘ateze pentru lupt˘a, zicând: „Fii
tare, ¸si s˘a ne îmb˘arb˘at˘am pentru poporul nostru ¸si pentru cet˘a¸tile
Dumnezeului nostru ¸si Domnul s˘a fac˘a ce va crede“. O¸stile unite ale
alia¸tilor au fost înfrânte în cea dintâi lupt˘a. Dar n-au fost bucuro¸si
s˘a stea lini¸sti¸ti ¸si, în anul urm˘ator, au reluat r˘azboiul. Împ˘aratul
Siriei ¸si-a adunat o¸stile, amenin¸tând pe Israel cu o¸stirea sa cea mare.
Dându-¸si seama cât de multe depindeau de aceast˘a b˘at˘alie, David
însu¸si conduse lupta ¸si, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, a adus
o înfrângere atât de grav˘a alia¸tilor, încât sirienii din Liban pân˘a la
Eufrat nu numai c˘a au încetat r˘azboiul, dar au devenit chiar tributari
lui Israel. David a dus r˘azboi împotriva amoni¸tilor, pân˘a ce au c˘azut
cet˘a¸tuile lor ¸si întregul ¸tinut a ajuns sub st˘apânirea lui Israel.
Primejdiile care amenin¸tau na¸tiunea cu nimicire total˘a s-au do-
vedit, prin îndurarea lui Dumnezeu, a fi chiar mijlocul prin care ea
s-a ridicat la o m˘arire f˘ar˘a precedent. Comemorând aceste minunate
eliber˘ari, David cânta:
„Tr˘aiasc˘a Domnul ¸si binecuvântat˘a s˘a fie Stânca mea!
M˘arit s˘a fie Dumnezeul mântuirii mele,
Dumnezeu, r˘azbun˘atorul meu, care îmi supune popoarele,
¸Si m˘a izb˘ave¸ste de vr˘ajma¸sii mei!
[716]
Tu m˘a înal¸ti mai presus de potrivnicii mei,
M˘a scapi de omul asupritor.