Basic HTML Version
680
Patriarhi ¸si profe¸ti
Mustrarea profetului a atins inima lui David; con¸stiin¸ta lui a
fost trezit˘a; vinov˘a¸tia i s-a ar˘atat în toat˘a groz˘avia ei. Sufletul lui
s-a plecat în poc˘ain¸t˘a înaintea lui Dumnezeu. Cu buzele tremurânde
a spus: «Am p˘ac˘atuit împotriva lui Dumnezeu». Tot r˘aul pe care-l
s˘avâr¸sim love¸ste, pe lâng˘a cel c˘aruia îi facem r˘au, în Dumnezeu
în primul rând. David a s˘avâr¸sit un p˘acat îngrozitor fa¸t˘a de Urie ¸si
Bat- ¸Seba ¸si î¸si d˘adea seama foarte bine de aceasta. Dar nem˘arginit
de mare era p˘acatul lui împotriva lui Dumnezeu.
Cu toate c˘a nu s-ar fi g˘asit nimeni în Israel care s˘a execute
pedeapsa cu moartea împotriva unsului Domnului, David tremura ca
nu cumva, vinovat ¸si neiertat cum era, s˘a fie lovit imediat de pedeapsa
lui Dumnezeu. Dar, prin profet, i s-a dat solia: «Domnul î¸ti iart˘a
p˘acatul, nu vei muri». Îns˘a dreptatea trebuia împlinit˘a. Pedeapsa cu
moartea a fost transferat˘a de la David, la fiul p˘acatului s˘au. În felul
acesta i se d˘adea împ˘aratului prilej s˘a se poc˘aiasc˘a, întrucât pentru
el suferin¸ta ¸si moartea copilului, ca parte a pedepsei, erau mult mai
greu de suportat decât ar fi putut fi propria lui moarte. Profetul a zis:
«Pentru c˘a ai f˘acut pe vr˘ajma¸sii Domnului s˘a-L huleasc˘a, s˘avâr¸sind
fapta aceasta, fiul care ¸ti s-a n˘ascut va muri».
Când copilul s-a îmboln˘avit, David s-a rugat s˘a-i fie cru¸tat˘a
via¸ta, postind ¸si umilindu-se din toat˘a inima. S-a dezbr˘acat de haina
împ˘ar˘ateasc˘a, ¸si-a l˘asat coroana la o parte ¸si noapte dup˘a noapte a
z˘acut întins la p˘amânt, mijlocind cu inima sfâ¸siat˘a de durere pentru
nevinovatul care suferea din cauza vinov˘a¸tiei lui. «B˘atrânii casei
au st˘aruit de el s˘a se scoale de la p˘amânt; dar nu a voit». Adesea,
când s-au rostit judec˘a¸ti asupra unor cet˘a¸ti sau persoane, umilin¸ta
¸si poc˘ain¸ta au înl˘aturat pedeapsa ¸si Cel Prea-milostiv, grabnic la
iertare, trimitea o solie de pace. Îmb˘arb˘atat de gândul acesta, David
a st˘aruit în rug˘aciune atâta timp cât a tr˘ait copilul. Aflând c˘a a murit,
s-a supus lini¸stit hot˘arârii dumnezeie¸sti. C˘azuse cea dintâi lovitur˘a
din acea pedeaps˘a pe care el însu¸si o socotise dreapt˘a; dar David,
încrezându-se în mila lui Dumnezeu, nu era lipsit de mângâiere.
Citind istoria c˘aderii lui David, foarte mul¸ti au pus întrebarea:
«Pentru ce a fost scris raportul acesta? Pentru ce a socotit Dumnezeu
c˘a e bine s˘a descopere în fa¸ta lumii aceast˘a parte întunecoas˘a a
vie¸tii unei persoane atât de onorate de Cer?» În mustrarea lui fa¸t˘a
de David, profetul a spus despre p˘acatul lui: «Ai f˘acut pe vr˘ajma-
¸sii Domnului s˘a-L huleasc˘a, s˘avâr¸sind fapta aceasta». În decursul