Basic HTML Version
304
Sfaturi privind administrarea cre¸stin˘a a vie¸tii
So¸tul care î¸si transfer˘a averea pe numele so¸tiei o expune unor
mari ispite, indiferent c˘a e credincioas˘a sau nu. Dac˘a este credin-
cioas˘a ¸si din fire zgârcit˘a, înclinat˘a spre egoism ¸si avari¸tie, îi va fi
mult mai greu s˘a fac˘a ¸si în dreptul so¸tului ei ceea ce se cere din
partea unui bun administrator. Pentru a fi mântuit˘a, ea va trebui s˘a
biruie toate acele tr˘as˘aturi tipice rele ¸si s˘a copieze caracterul Dom-
nului ei divin, c˘autând prilejul de a le face bine altora ¸si iubindu-i
pe ceilal¸ti a¸sa cum ne-a iubit Hristos. Ea artrebui s˘a cultive darul
pre¸tios al dragostei, pe care Mântuitorul îl avea din abunden¸t˘a. Via¸ta
Sa era caracterizat˘a de o bun˘avoin¸t˘a nobil˘a ¸si dezinteresat˘a. Întreaga
Sa via¸t˘a nu a fost mânjit˘a de nicio fapt˘a egoist˘a.
Oricare ar fi fost motiva¸tiile lui, so¸tul a pus în calea so¸tiei lui
o piatr˘a de poticnire teribil˘a, care o va împiedica în lupta ei spre
biruin¸t˘a. Iar dac˘a se face transferul asupra copiilor, se poate ajunge
la acelea¸si consecin¸te. Dumnezeu cunoa¸ste motiva¸tiile. Dac˘a este
egoist ¸si a f˘acut acest transfer pentru a-¸si ascunde l˘acomia ¸si a explica
în acest fel de ce nu face nimic pentru lucrare, blestemul cerului va
c˘adea cu siguran¸t˘a asupra lui.
Dumnezeu cunoa¸ste scopurile ¸si inten¸tiile inimii ¸si pune la încer-
care motiva¸tiile copiilor oamenilor. Poate c˘a dezaprobarea Sa clar˘a
¸si vizibil˘a nu se va manifesta la fel ca în cazul lui Anania ¸si al Safirei,
îns˘a, la sfâr¸sit pedeapsa nu va fi nicidecum mai u¸soar˘a decât cea pe
[335]
care au primit-o ei. În încercarea de a-i în¸sela pe oameni, Anania ¸si
Safira L-au min¸tit pe Dumnezeu. „Sufletul care p˘ac˘atuie¸ste, acela va
muri.“ [...]
Cei care î¸si închipuie c˘a î¸si pot l˘asa responsabilitatea în seama
so¸tiei sau a copiilor sunt am˘agi¸ti de vr˘ajma¸s. Faptul c˘a î¸si trans-
fer˘a averea nu le mic¸soreaz˘a responsabilitatea. Ei sunt r˘aspunz˘atori
pentru mijloacele pe care cerul le-a l˘asat în grija lor ¸si nu pot s˘a-¸si
decline în vreun fel aceast˘a responsabilitate, pân˘a nu îi înapoiaz˘a
lui Dumnezeu ceea ce le-a încredin¸tat.—
Testimonies for the Church
1:528-530
.