Basic HTML Version
162
Sfaturi pentru s˘an˘atate
devora ¸serpi cu clopo¸tei ¸si aproape orice lucru scârbos, ce efect va
avea aceasta asupra acelui organ sensibil al omului, stomacul?
Este o datorie religioas˘a pentru orice fat˘a ¸si femeie cre¸stin˘a s˘a
înve¸te de îndat˘a s˘a fac˘a pâine bun˘a, gustoas˘a, din fain˘a bun˘a.
Mamele trebuie s˘a-¸si ia fetele cu ele în buc˘at˘arie înc˘a de când
sunt foarte mici ¸si s˘a le înve¸te arta de a g˘ati. Mamele nu pot a¸stepta
ca fetele s˘a în¸teleag˘a tainele gospod˘ariei f˘ar˘a a fi înv˘a¸tate. Ele trebuie
instruite cu r˘abdare, cu iubire, cu vorbe de încurajare ¸si aprobare ¸si
munca trebuie f˘acut˘a cât se poate de pl˘acut˘a, lucru care s˘a se vad˘a pe
chipul voios al mamei. Dac˘a fetele gre¸sesc o dat˘a, de dou˘a ori, de trei
ori, nu le critica¸ti. Deja descurajarea î¸si face lucrarea ¸si le ispite¸ste s˘a
spun˘a: „Inutil. Eu nu pot face asta“. Acum nu e timpul pentru critic˘a.
Voin¸ta ajunge s˘a sl˘abeasc˘a. Ea are nevoie de stimulentul încuraj˘arii,
al cuvintelor voioase, pline de speran¸t˘a, de felul: „Nu conteaz˘a ce
gre¸seli ai f˘acut. Acum doar înve¸ti ¸si te po¸ti a¸stepta s˘a faci boac˘ane.
Încearc˘a din nou. Gânde¸ste-te la ceea ce faci. Fii foarte atent˘a ¸si vei
reu¸si cu siguran¸ta“.
Multe mame nu î¸si dau seama de importan¸ta acestei ramuri a
educa¸tiei ¸si, decât s˘a î¸si dea silin¸ta s˘a î¸si înve¸te copiii ¸si s˘a le suporte
gre¸selile din perioada în care înva¸t˘a, prefer˘a s˘a fac˘a ele totul. Iar
când fiicele lor gre¸sesc, ele le gonesc, spunându-le: „Nu are rost. Nu
[147]
po¸ti s˘a faci nici asta, nici cealalt˘a. Mai mult m˘a încurci ¸si îmi faci
necazuri decât m˘a aju¸ti“.
În acest fel, sunt respinse cele dintâi str˘aduin¸te ale celei care
vrea s˘a înve¸te ¸si primul e¸sec îi trage atât de mult înapoi interesul ¸si
zelul de a înv˘a¸ta, încât e îngrozit˘a s˘a mai încerce ¸si î¸si va propune s˘a
coas˘a, s˘a tricoteze, s˘a fac˘a cur˘a¸tenie în cas˘a — orice altceva, dar nu
s˘a g˘ateasc˘a...
Mamele trebuie s˘a-¸si ia fiicele cu ele în buc˘at˘arie ¸si s˘a le înve¸te
cu r˘abdare. Prin aceast˘a munc˘a, mu¸schii vor c˘ap˘ata vigoare ¸si t˘arie,
iar gândurile lor vor fi mai s˘an˘atoase ¸si mai în˘al¸t˘atoare la încheierea
zilei. Poate c˘a sunt obosite, îns˘a ce dulce este odihna dup˘a o m˘asur˘a
corespunz˘atoare de munc˘a! Somnul, refac˘atorul dulce al naturii,
înt˘are¸ste trupul obosit ¸si îl preg˘ate¸ste pentru datoriile zilei urm˘atoare.
Nu le da¸ti de în¸teles copiilor vo¸stri c˘a nu conteaz˘a dac˘a muncesc
sau nu. Înv˘a¸ta¸ti-i c˘a este nevoie de ajutorul lor, c˘a timpul lor este
valoros ¸si c˘a voi depinde¸ti de munca lor. (
Testimonies for the Church
1:682-687 (1868)
).